Diverse

Universitățile din România se implică în diminuarea efectelor COVID-19

    Universitatea POLITEHNICA din București contraatacă în lupta împotriva SARS-CoV-2. Noi dezinfectanți, realizați de cercetătorii UPB, se află în testare. Inovatori și performanți, aceștia pot fi produși rapid, în cantități mari.

    Soluțiile dezvoltate de către profesorii și cercetătorii din cadrul Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, în colaborare cu UMF – Craiova, Marine Research București și BIOTEHNOS București, se încadrează în categoria ”de ultimă generație”, unele dintre acestea având la bază nanoparticule de cupru, argint și aur dispersate în apă.

    Ele au eficiență crescută împotriva familiei Coronavirus, dar și a altor microorganisme, agresivitate redusă față de mediul înconjurător și față de piele, un nivel ridicat de biodegradare și, nu în ultimul rând, pot fi produse rapid, în masă. Soluțiile dezvoltate ajută, după caz, la dezinfectarea suprafețelor de metal, sticlă, lemn plastic sau piele, dar și a băilor. Totodată, unele dintre acestea pot fi folosite pentru curățenia mâinilor.

    „Ulterior fazei de testare, în cazul în care toate criteriile cerute sunt îndeplinite, universitatea noastră are specialiștii și infrastructura necesare pentru a produce aceste substanțe la scară largă, dacă va fi nevoie. Comunitatea UPB continuă să caute soluții concrete și să acționeze pentru a preveni și a limita răspândirea SARS – CoV 2, participând astfel la efortul general de mobilizare al societății” a declarat, Prof. Univ. Dr. Mihnea Costoiu, Rectorul Universității Politenhica Bucureşti.

    Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, în parteneriat cu Centrul Regional de Genetică Medicală Dolj (CRGM Dolj) din cadrul SCJU Craiova  susțin dezvoltarea capacității de diagnostic prin tehnici de genetică moleculară (Real-Time PCR) la nivel local și regional. Astfel, personalul CRGM Dolj și UMF Craiova au asigurat expertiza, echipamentele și organizarea circuitelor funcționale pentru extracție, realizare mix PCR și amplificare necesare pentru implementarea  testării pentru detecția noului coronavirus (SARS – CoV – 2) în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova (testare disponibilă începând cu data de 04 Martie 2020).

    În vederea asigurării unei rate crescute a detecției infecției cu virusul SARS-CoV-2 în rândul populației din Oltenia, și implicit din România, CRGM Dolj și UMF Craiova, împreună cu centre de referință în diagnosticul și combaterea bolilor infecțioase din țară colaborează strâns pentru stabilirea unei strategii de testare care să permită organizarea de fluxuri de mare capacitate (high throughput) pentru diagnosticul genetic al patologiei infecțioase, în cadrul centrelor care dispun de resursă umană cu expertiză în biologie moleculară.

    “Dinamica la nivel național şi internațional a epidemiei COVID-19 cauzată de virusul SARS-CoV-2 impune creşterea capacitătii de diagnostic prin tehnici de genetică moleculară (Real-Time PCR) la nivel local, regional şi internațional. De astăzi, 7 aprilie 2020, laboratorul este funcțional şi primeşte ȋn lucru probele furnizate de DSP Dolj” a declarat Prof. Univ. Dr. Dan Gheonea, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova.                                                                                                                                       

    Radiografia bazata pe metoda PXI | O inventie patentata de catre Dan Stutman, cercetător principal la ELI-NP din România

      Dan Stutman este cercetător principal la ELI-NP din România și cercetător principal la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității Johns Hopkins din SUA, unde conduce Departamentul Spectroscopie Plasmatică și Imagini cu Raze X.

      Dl. Stutman propune o tehnologie inovativa care sa monitorizeze radiologic efectece COVID asupra plamanului.

      Virusul COVID-19 actioneaza asupra plamanilor provocand distrugeri la nivel alveolar. Pandemia COVID necesita gasirea de metode noi de diagnosticare rapida a efectelor acestui atac. In plus, aplicarea si dezvoltarea de tratamente pentru pacientii care au fost infectati si afectati va necesita metode de monitorizare pe termen lung a efectelor COVID asupra plamanului. 

      Distrugerile provocate de COVID in plamani sunt in marea majoritate a cazurilor detectabile prin tomografia 3D computerizata cu raze X (CT) (Fig. 1).  Metoda CT nu poate fi insa folosita pe scara larga pentru diagnosticarea efectelor COVID asupra plamanului, din cauza numarului limitat de sisteme CT in spitale si a costului ridicat per sistem (milioane). In plus, metoda CT nu poate fi aplicata in mod repetat pentru monitorizarea pacientilor pe termen lung, din cauza dozei mari de radiatie.

      Radiografia 2D de plaman cu raze X (CXR) este folosita pe scara mult mai mare in spitale si clinici datorita costului mult mai mic al sistemului radiografic (approximativ 1/20 din costul CT) si a dozei de radiatie mult mai reduse (de sute de de ori mai mica decat in CT). Din pacate insa, efectele COVID asupra plamanului sunt mult mai putin, sau chiar deloc, evidente in radiografia 2D conventionala (Fig. 2). Aceasta deoarece atenuarea razelor X in tesutul poros pulmonar, pe care e bazata imagistica conventionala, este extrem de slaba. 

      In ultimii ani insa, a fost dezvoltata o noua metoda de imagistica bazata nu pe atenuarea razelor X, ci pe schimbarea lor de faza (phase-contrast X-ray imaging, sau PXI). In tesuturile moi precum plamanul, probabilitatea de schimbare de faza este de sute de ori mai mare decat cea de atenuare, permitand o imagistica cu sensibilitate mult mai ridicata decat imagistica conventionala. Metoda PXI masoara micro-deflectiile unghiulare ale razelor X in tesut, producand pe langa imaginea conventionala bazata pe atenuare, o imagine bazata pe imprastiere de unghi mic (numita imagine “dark-field”) si o imagine bazata pe refractie, Sursa de raze X este un tub medical conventional.  

      O inventie patentata la Universitatea Johns Hopkins din SUA (D Stutman si M Finkenthal, patent US8767915B2), permite aplicarea metodei PXI in conditiile necesare pentru imagistica clinica de plaman, adica voltaj al sursei de raze X de peste 100 kV si doza de radiatii mica. 

      Studii facute la ELI-NP in colaborare cu Johns Hopkins University au confirmat capabilitatile metodei PXI pentru imagistica tesuturilor moi si au aratat ca aplicarea acestei metode folosind surse de raze X produse de laseri similari cu cei de la ELI-NP va putea revolutiona imagistica medicala.

       Anul trecut, un prim studiu pe pacienti efectuat de cercetatori germani a aratat ca radiografia bazata pe metoda PXI are potential exceptional pentru imagistica de plaman. In particular, datorita structurii micro-poroase a plamanului, radiografia “dark-field” ofera vizibilitate mult mai mare pentru tesutul pulmonar decat radiografia conventionala, in care tesutul pulmonar este aproape invizibil (Fig. 3C si 3D). In plus, radiografia PXI indica cu claritate deteriorarile la nivel alveolar ale tesutului pulmonar, cum ar fi cele provocate de COPD (chronic obstructive pulmonary disease, Fig. 3A si 3B). De notat ca doza de radiatie folosita pentru radiografiile PXI in Fig. 3 este cea uzuala pentru radiografia de plaman, iar timpul de scanare a pacientilor este de cateva secunde, permitand retinerea respiratiei de catre pacient.

      In concluzie, radiografia PXI are potentialul de a evidentia si diagnostica inca din stagii incipiente deteriorarea tesutului pulmonar provocata de COVID, fara a necesita tomografie computerizata 3D, si de a permite monitorizarea tratamentelor fara a expune pacientii la doze ridicate de radiatii.

      Din motivele de mai sus, este propusa construirea in cel mai scurt timp posibil a unui sistem pilot de radiografie pulmonara PXI, pentru evaluarea pe pacienti in cadru clinic, a capabilitatii acestei metode de a detecta si diagnostica efectele COVID asupra plamanului, folosind doza de radiatie egala sau chiar mai mica decat cea in radiografia conventionala.                           

      Sistemul va fi construit la ELI-NP bazat pe patentul de la Universitatea Johns Hopkins, ceea ce va permite operarea in conditii similare cu radiografia conventionala si cu doza de radiatie scazuta.  In urma rezultatelor sistemului pilot, ulterior pot fi proiectate sisteme care sa permita radiografia PXI pe scara larga in spitale si clinici.   

      Dupa construirea sistemului pilot la ELI-NP, acesta va fi evaluat pe pacienti. Medici si radiologisti de la Universitatea Johns Hopkins vor participa la procesul de evaluare folosind tehnici de telemedicina.

      Durata de constructie este estimata la aproximativ 6 luni, asumand proceduri accelerate de achizitie si de obtinere a aprobarilor necesare.

      Fig. 1 A) Imagine sectionala CT de plaman atacat de COVID aratand formatiuni periferice tip ‘ground glass’ (incercuite cu linie intrerupta). B) Imagine sectionala CT dupa vindecare. [Evolution of CT Manifestations in a Patient Recovered from 2019 Novel Coronavirus (2019nCoV) Pneumonia in Wuhan, China, Heshui Shi, Xiaoyu Han, and Chuansheng Zheng, Radiology, February 2020].

      Fig. 2 (A) Radiografie si (B) CT de plaman a unui pacient afectat de COVID. Imaginea CT arata opacitati tip “ground-glass” (zona cu sageti rosii in coltul stanga jos), care in imaginea radiografica, obtinuta la numai o ora dupa cea de CT, nu sunt insa vizibile. [Imaging Profile of the COVID-19 Infection: Radiologic Findings and Literature Review
      Ming-Yen Ng, Elaine YP Lee, Jin Yang, Fangfang Yang, Xia Li, Hongxia Wang, Macy Mei-sze Lui, Christine Shing-Yen Lo, Barry Leung, Pek-Lan Khong, Christopher Kim-Ming Hui, Kwokyung Yuen, and Michael David Kuo, Radiology: Cardiothoracic Imaging 2020 2:1].

      Fig. 3 (A) Radiografie PXI de imprastiere de unghi mic si (C) radiografie conventionala a plamanilor unui om sanatos. Plamanii sunt practic invizibili in radiografia conventionala, aparand insa cu contrast exceptional in radiografia PXI. (B) Radiografie PXI de imprastiere de unghi mic si (D) radiografie conventionala unui pacient suferind de COPD (chronic obstructive pulmonary disease), care afecteaza plamanii la nivel alveolar. Imaginea PXI a pacientului cu COPD arata o scadere drastica a intensitatii semnalului de imprastiere, datorata deteriorarii micro-structurii alveolare. Imaginea conventionala nu evidentiaza nicio indicatie de COPD          [T Urban et al, 9th International Symposium on Biomedical Applications of X-Ray Phase Contrast Imaging, Munich, January 2020].

      UEFISCDI vine în ajutorul cercetătorilor în contextul COVID-19 și lansează șapte competiții în cadrul Soluții – 2020 din Subprogramul 2.1 Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare

        Bugetul dedicat finanțării acestor proiecte vine ca urmare a anunțului din 27 martie al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC), prin care s-a comunicat un buget de 25 de milioane de lei pentru a finanța proiecte de cercetare privind limitarea extinderii şi combaterea epidemiei de SARS-COV-2

        Scopul acestei competitii este Oferirea de soluţii sub formă de bun (produs/serviciu/proces de fabricaţie) inovator, ca răspuns la necesitatea identificată în sectorul public (achiziţii publice pentru inovare).

        Soluţia este dată de către conducatorul consorţiului (organizaţia publică de cercetare) la o problemă ridicată de administraţia publică. Tema se defineşte pe baza unui dialog la nivelul entităţilor publice comanditare. Proiectele se segmentează în faze (explorare, dezvoltare, testare funcţională, fezabilitate, acceptabilitate).
        Competițiile organizate în cadrul acestui instrument sunt de tip “top-down” (licitație restrânsă). Acestea se organizează conform HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, cu modificările si completările ulterioare.

        Obiective

        Acelerarea cercetărilor științifice care pot contribui la combaterea raspândirii COVID-19 prin prevenție eficientă, diagnosticare rapidă și facilitarea ca toți cei afectați să primească îngrijiri optime prin integrarea deplină a inovației în fiecare domeniu tematic de Cercetare;

        Susținerea intervențiilor eficiente în limitarea efectelor pandemiei COVID-19 pe teritoriul României, precum și oferirea de soluții pentru reducerea impactului asupra cetățenilor.

        Competitia 1:   Soluţii – 2020 – Tehnici avansate de management a epidemiei în comunitate

        Scop: Realizarea unor instrumente şi metode moderne și eficiente de prevenire, predicție, control și monitorizare a transmiterii asimptomatice și simptomatice în cadrul comunităților

        • Valoare totala: 500.000 RON
        • Data lansare competitie: 03.04.2020;
        • Durata max. este de 12 luni;
        • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
        • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
        • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

        Mai multe informatii aici

        Competitia 2: Soluţii – 2020 – Abordări inovative în tratamentul și controlul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2

        Scop: Realizarea și testarea unor produse sau dispozitive inovative sigure, eficiente și eficace cu rol în tratamentul și/sau controlul infecției la pacienții cu forme medii și severe

        • Valoare totala: 3.000.000 RON
        • Data lansare competitie: 03.04.2020;
        • Durata max. este de 18 luni;
        • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
        • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
        • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

        Mai multe informatii aici

        Competitia 3: Soluţii – 2020 – Evaluarea eficacității și siguranței utilizării unor protocoale de tratament inovative

        Scop: Realizarea și testarea unor produse sau dispozitive inovative sigure, eficiente și eficace cu rol în tratamentul și/sau controlul infecției la pacienții cu forme medii și severe

        • Valoare totala: 3.000.000 RON
        • Data lansare competitie: 03.04.2020;
        • Durata max. este de 18 luni;
        • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
        • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
        • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

        Mai multe informații aici

        Competitia 4: Soluţii – 2020 – Tehnici avansate și creșterea performanței în detecția precoce a virusului SARS-CoV-2

        Scop: Obținerea şi validarea de metode de diagnosticare rapidă și fiabilă a infectării

        • Valoare totala: 3.500.000 RON
        • Data lansare competitie: 03.04.2020;
        • Durata max. este de 18 luni;
        • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
        • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
        • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

        Mai multe informatii aici

        Competitia 5 : Soluţii – 2020 – Secvențierea genomului SARS-CoV-2 și analiza filogenetică a tulpinilor circulante în România

        Scop: Tehnici de monitorizare a patogenității tulpinilor circulante in diferite regiuni geografice din Romania, în relație cu exprimarea fenotipica a infecției la persoanele SARS-CoV2 pozitive și a potențialului de adaptare la organismele umane, bazate pe secvențierea genomului SARS-CoV-2

        • Valoare totala: 3.000.000 RON
        • Data lansare competitie: 03.04.2020;
        • Durata max. este de 18 luni;
        • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
        • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
        • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.
        • Mai multe informatii aici

        Competitia 6 : Soluţii – 2020 – Dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și vaccinuri pentru prevenirea SARS-CoV-2

        Scop: Obținerea de metode, instrumente și mijloace medicale eficiente cu scop profilactic

        • Valoare totală: 3.500.000 RON
        • Data lansare competitie: 03.04.2020;
        • Durata max. este de 18 luni;
        • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
        • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
        • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.
        • Mai multe informatii aici

        Competitia 7: Soluţii – 2020 – Dinamica transmiterii virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României

        Scop: Identificarea de metode epidemiologice de control si atenuare a transmiterii a virusului SARS-CoV-2 pe baza de modele de propagare și de estimare a potențialului de evoluție a epidemiei

        • Valoarea este 500.000 RON
        • Data lansare competitie: 03.04.2020;
        • Durata max. este de 12 luni;
        • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
        • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
        • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

        Mai multe informatii aici

        Acoperirea cu folia de cupru ca prevenire COVID-19: Prima institutie din Romania care a implementat metoda folosita in Taiwan

          Este vorba de folosirea foliei adezive de cupru pentru a acoperi elementele de acces utilizate de populație, precum manerele de usa de la intrare în cladire, butoanele de la lifturi, etc.  pentru a asigura reducerea infecțiilor, în special cele generate de coronavirus.

          Conform noilor studii și informărilor oficiale al Ministerului Sănătății, virusul poate supravetui doar 4 ore pe suprafețele de cupru, comparativ cu alte suprafere, cum ar fi oțel inoxidabil și plastic unde s-a descoperit că aceasta poate supraviețui cel mai mult timp, respectiv 2- 3 zile.

          Domnul Mihail Ganciu, cercetator in cadrul INFLPR (Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiație) după ce a studiat eficiența acestui material, împreuna cu alti cercetători din Franța,  a utilizat banda de cupru adezivă pe manerele de usa de la intrare, în cladirea INFIM din Măgurele,  devenind, astfel,  prima institutie din România care a implementat metoda folosită în Taiwan (Sursa aici: https://focustaiwan.tw/society/202003260010 )

          În articolul dumnealui, ce poate fi consultat aici, se mentionează, de asemenea, că nu trebuie să renunțăm la dezinfectanții convenționali, dar această metodă, folosind folie de cupru, scade riscul de contaminare. Cuprul sau alama nu înlocuiește metodele tradiționale de dezinfectare, ci doar crește eficiența acestora.

          Pentru a veni în ajutorul cititorilor, avem mai jos ilustrat care sunt pasii necesari pentru a implementa o protecție antivirala suplimentară pe o ușă de mâner, folosind o foaie de cupru.

          O alta metoda eficientă ce implică cupru, ar fi utilizarea foliei adezive de cupru pentru a acoperi elementele importante ale unui pat de spital și chiar pentru a asigura prin această metodă transformarea paturilor militare în paturi utile pentru pacienții infectați cu COVID-19, în situația în care numărul de boli este în continuă creștere, contribuind astfel la reducerea infecțiilor nosocomiale, precum și la probabilitatea redusă de transmitere a infecțiilor virale către personalul medical sau alți pacienți, în special cele generate de coronavirus.  

          Ce-l face asa special pe cupru?

          Michael Schmidt, profesor de microbologie si imulogie la Univeristatea de Medicină din Carolina de Sud declară:

          ”Are de-a face cu faptul că cuprul este schizofrenic”, care cu ajutorul industriei cuprului a obținut o subvenție a Departamentului Apărării în 2007 pentru a studia eficacitatea împotriva combaterii germenilor a metalului.

          Metalul este foarte conductiv, iar electronii se mișcă constant înainte și înapoi, a spus el, și că comportamentul „schizofrenic” creează acțiunea anti-microbiană.

          De asemenea, pentru Cleveland.com (https://www.cleveland.com/stiri/ 2020/03 / ce-cupru-ar putea-help-preveni-viitor-pandemii-și-ce-it-does-to-coronavirus.html) Schmidt afirmă că el și cercetătorii săi au fost capabili să demonstreze că suprafețele de cupru ar putea reduce rata infecției în spitale cu 58 la sută, fara sa se faca distincții între infecțiile bacteriene sau virale.

          S-a dovedit că cuprul este extrem de eficient împotriva virusurilor. Poate ajuta la reducerea răspândirii răcelii și gripei comune, care a fost deosebit de mortală în ultimii doi ani.

          Astfel, această soluție practică și necostisitoare, poate fi folosită ca o alta metodă de prevenire împotriva luptei COVID-19.

          În încheiere, Domnul Mihai Ganciu, cercetător INFLPR, implicat în mai multe inițiative de prevenire și combatere a COVID-19, afirmă: ”Trebuie să folosim rezultatele științifice pentru a da speranța care lipsește acum.  În principiu, singura noastră șansă de a depăși această criză este de a pune cercetarea științifică pe primul loc și nu doar să așteptăm. Când vom depăși această criză, poate nu vom ști care demers a fost cel mai important, dar toate au fost importante, dacă respectăm o abordare științifică.”

          Un vehicul electric cu hidrogen, a luat ființă în laboratoarele Centrului Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustie, la Râmnicu Vâlcea.

            Trăim într-o epocă a tehnologiilor avansate, dar și într-o perioadă în care rezervele mondiale de combustibil scad simțitor, astfel încât oamenii de știință nu așteaptă golirea rezervoarelor planetare, ci gândesc noi surse de energie mai prietenoase cu mediul.

            Așa a luat ființă, la Râmnicu Vâlcea, în laboratoarele Centrului Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustie, unele dintre cele mai moderne din Europa, primul vehicul electric cu hidrogen.

            Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustie de la Râmnicu Vâlcea a fost înființat în anul 2009 şi își desfășoară activitatea în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI). Experimentele efectuate de cercetătorii de la ICSI pentru folosirea hidrogenului şi pilelor de combustie ca mijloc de propulsie auto au condus la crearea unei maşini electrice propulsate pe bază de hidrogen. În timp, cercetătorii vâlceni au crescut performanţele maşinii, ajungându-se la o viteză şi o autonomie care depăşesc caracteristicile unui automobil electric clasic – vehiculul atinge o viteză de 60 km/h și are o autonomie medie de 120 km. În felul acesta, cercetătorii din cadrul ICSI au venit în sprijinul autorităților locale și au realizat o autoutilitară electrică, concepută specific pentru lucrări urbane.

            Competența și disponibilitatea INC-DTCI – ICSI Rm. Vâlcea de a de a produce vehicule electrice autoutilitare nu sunt valorificate, desi popularitatea autovehiculelor electrice este în continuă creștere, achiziționarea acestora fiind încurajată de UE.

            Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat în 2018 că orașele mari ale României au la dispoziție un buget de 20 de milioane EUR pentru a instala stații de încărcare pentru mașini electrice. De asemenea, municipalitățile pot solicita bani de la Fondul pentru Mediu pentru a cumpăra vehicule electrice pentru transportul public.

            Autorităţile locale şi operatorii de transport public din Europa sunt din ce în ce mai interesați de alternative la combustibilul tradiţional pentru parcul lor de vehicule. Vehiculele electrice capătă astfel recunoaștere din mai multe motive: schimbările climatice, calitatea aerului, crearea unei pieţe a vehiculelor alimentate alternative, siguranța combustibilului, exemplul personal, etc.

            Dacă sunteți interesați de acest vehicul și exploatarea sa, vă rugăm să transmiteți un e-mail la: office@magurelesciencepark.ro

            Evenimentul destinat programului cadru Orizont Europa a reușit să reunească stakeholderi din mediul academic, mediul de afaceri, mediul de cercetare și public.

              Evenimentul „Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare”, organizat de Asociația “Măgurele Science Park” în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, a avut că scop informarea publicului interesat cu privire la structura, cadrul bugetar și regulile de participare la acest program.

              Evenimentul a avut structura de Info Day și a reunit participanți din mediul academic, mediul de afaceri, mediul de cercetare, autorități publice, dar și studenți interesați de instrumente care, în perioada de programare 2021 – 2027, ar putea să le finanțeze idei și proiecte de cercetare sau acțiuni de mobilitate pentru schimb de experiență cu cercetători și profesori din alte state. Evenimentul este primul de acest fel, programul Orizont Europa fiind încă în stadiul de propunere la nivelul Comisiei Europene.

              La eveniment au participat din partea Ministerului Educației și Cercetării domnul Viorel VULTURESCU, Director și doamnele Ioana ISPAS, Letiția PÂRVULESCU, Monica ALEXANDRU, Consiliere. Asociația “Măgurele Science Park” a fost reprezentata de domnul Mădălin IONIȚĂ, Director Executiv, iar Universitatea Politehnică București, gazda evenimentului, de domnul Tudor PRISECARIU, Prorector. Evenimentul a avut în doua sesiuni: “Orizont Europa – instrumente de implementare”, respectiv “Orizont Europa –aspecte specifice”.

              Prezentările au avut caracter de noutate pentru toți participanții, acest eveniment având rol de provocare în abordarea programului Orizont Europa. În spiritul tuturor activităților Asociației “Măgurele Science Park”, acest demers dorește să genereze idei, sinergii, potențial de colaborare între partenerii Asociației în primul rand, dar și atragerea de noi entități în consorții și parteneriate, nu vă fi unul singular, se va plia pe un prim set de nevoi identificate cu ocazia evenimentului din 03.03.2020. Acestea pot fi sumarizate astfel: Informația legată de Programul Orizont Europa este extrem de vasta încă de acum, din faza de proiect. Este necesară o abordare foarte nișată, o “mărunțire” a informației, astfel încât fiecare nișă să răspundă la obiect unei problematici și să permită aplicantilor să se informeze rapid.

              Organizarea de evenimente tip workshop, cu durata mai redusă de timp, care să abordeze o anumită tipologie de proiecte este de dorit. Toate canalele de informație trebuie utilizate la potențial maxim; emailul, social media sunt o normalitate și reduc timpul alocat informării și dezvoltării de idei noi.

              Mulțumim tuturor participanților care au oferit feed-back post eveniment, opiniile și recomandările pe care le-am primit sunt foarte valoroase pentru echipa Asociației “Măgurele Science Park” în organizarea acțiunilor viitoare.

              Pentru vizualizarea prezentărilor, vă rog să accesați acest link

              Când cercetarea și inovarea ne pot salva

              Domnul Mihai Ganciu este un cercetător român care a parcurs Via Dolorosa în domeniul său de expertiză.

              Dr. Mihai Ganciu, Cercetător INFLPR

              De aici, din partea cealaltă, aceasta este percepția. Strict subiectivă. În Volumul 1, nr. 2, anul 2020 al revistei “Romanian Cyber Security Journal” a fost publicat articolul “Atomic Nitrogen Decontamination System (ANDS)”, avandu-i ca autori pe domnul Mihai Ganciu, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Măgurele (INFLPR) și de domnul Johannes Orphal, fizician german, director al Karlsruhe Institute of Technology (KIT).

              De ce acest subiect acum?

              Pentru că cei doi cercetători vorbesc în articol despre decontaminare. Un subiect dureros la ora actuală. Dar să vedem despre ce este vorba. “O descărcare (pulsuri de înalta tensiune cu amplitudine, frecventa, factor de umplere controlați) într-un flux de azot de puritate ridicata duce la disocierea unei parti din moleculele de azot, fluxul de azot astfel activat duce la formarea unor radicali chimici cu efecte biocide: N, O, OH, O3, etc.” Este vorba despre o metoda prin care azotul de puritate ridicata este activat prin disociere moleculara cu pulsuri de înalta tensiune, rezultând radicali chimici cu efecte biocide. Metoda permite deci decontaminarea spațiilor în care sunt eliberați radicalii chimici cu efecte biocide.

              Mergând mai profund în rezultatele obținute până acum, am aflat că azotul atomic are efect antiviral și poate fi utilizat cel puțîn pentru decontaminarea aerului condiționat și pentru zonele închise. Azotul atomic este transportat de azot molecular și poate intra în zone în care dezinfectanțîi aflați în soluție nu ajung. Speciile active cu rol decontaminant (N, OH, NO, O, O3, etc.) sunt produse în urma reacțiilor plasmo-chimice induse de azotul atomic unde acesta poate ajunge. Date fiind aceste proprietăți particulare ale azotului atomic, acesta poate fi utilizat cu succes în spatii și locații cum ar fi avioane, trenuri, autobuze, metrou, ascensoare, camere de garda, salvări. Beneficiile imediate ale introducerii pe scara larga a metodei de dezinfectare cu azot atomic sunt: reducerea răspândirea infecțiilor virale, încetinirea răspândirii virusurilor dat fiind faptul că efluențîi gazoși cu efect decontaminant pătrund și în locurile ascunse, spre deosebire de alte metode.

              Metoda domnului Ganciu a stârnit interes în diverse medii de cercetare europene și internaționale, comunitatea de cercetare validând teoretic ceretarile care au condus la rezultatul descris mai sus. Domnul Ganciu colaborează cu un agent economic în dezvoltarea unui prototip care să genereze reacțiile fizico – chimice necesare degajării radicalilor liberi cu efecte biocide. Este vorba despre Azel Designing Group, care a realizat realizat un echipament transportabil, la nivel de prototip (ATOMIC NITROGEN GENERATOR – ANG 00) pentru testare și elaborare proceduri de decontaminare. În paralel cu dezvoltarea acestui proiect extrem de important, domnul Ganciu încearcă să identifice surse de finanțare care să îi duca prototipul în piață.

              Parteneri din străinătate s-au arătat interesați. În România, este dificil. Fondurile Ministerului Educației și Cercetării sunt reduse, fondurile structurale dedicate nu mai adresează proiecte ale Regiunii București Ilfov, data fiind situația economică globală, sponsorii nu mai sunt atât de generoși. Cert este faptul că o soluție extrem de valoroasă care contribuie la atenuarea efectelor unei situații extrem de dure, pandemia COVID 19, nu poate intra în producție pentru că nu exista finanțarea necesară. Domnul Ganciu și echipa dânsului nu renunță.

              Încearcă să convingă…

              Robotul UVD – cel mai performant instrument actual, ce poate fi folosit în lupta cu COVID-19, pentru a sprijini personalul medical, se află acum la Matei Balș, datorită Anei-Maria Stancu – CEO Bucharest Promo Robots.

                Am vorbit cu Ana-Maria Stancu, despre robotul care poate fi un aliat puternic în lupta cu COVID-19, în Romania, reușind să-i protejeze pe cei din linia întâi, personalul medical, de zonele infectate.

                Cine este Ana-Maria Stancu?

                Ana-Maria Stancu este CEO al firmei Bucharest Promo Robots, primul start-up din România adresat pieței de roboți umanoizi de servicii Românca De asemenea, Ana-Maria Stancu este fondatorul asociației E-Civis și inițiatoarea proiectului RoboHub, unde organizează cursuri de robotică pentru copiii din familii dezavantajate, a câștigat unul dintre aceste mandate.

                Ana Maria Stancu

                1. Spune-ne în câteva cuvinte despre Bucharest Robots și ce faceți voi.

                Bucharest Robots este primul start-up de roboți umanoizi și roboți de servicii din România. Ne-am înființat în 2017 și am accesat programul Start-Up Nation, prin intermediul căruia am cumpărat primii doi roboti umanoizi și o imprimanta 3D, iar apoi am mai investit într-un al treilea robot umanoid și un robot de dezinfecție cu lumina UVC. Serviciile noastre sunt de distribuție, mentenanță, închiriere pentru evenimente, dar și de realizare de aplicații personalizate pentru robotii pe care îi avem și de prototipare de soluții automatizate conform cerințelor clienților.

                2. În contextul actual, ai vorbit de foarte multe ori despre un robot autonom de dezinfecție cu lumina UVC. Ce ne poți spune despre el?

                Robotul UVD este cel mai performant instrument actual în combaterea infecțiilor nosocomiale, și a virușilor, bacteriilor și fungilor. Practic este o platformă robotică complet autonomă, care se plimbă singură în timp ce stau aprinse neoanele care emit lumina UVC. În felul acesta personalul este protejat și nu trebuie să mai intre în zonele infectate.

                3. Ce eficacitate și capacitate are?

                Robotul funcționează pe baza de lumina UVC. Lungimea de undă a luminii UVC de 254 nm care este considerată a fi nivelul optim de germicid. Similar cu UVA și UVB, UVC este produs de soare, dar nu poate penetra atmosfera Pământului. Această caracteristică a luminii UVC înseamnă că organismele nu sunt expuse UVC în mediul lor natural și, prin urmare, nu au dezvoltat o apărare naturală împotriva UVC. Contrar opiniei populare, lumina UVC nu ucide de fapt organisme. Lumina UVC dăunează structurii ADN a organismului, lăsând-o în imposibilitatea de a efectua funcții celulare normale cum ar fi diviziunea celulară. Aceasta face organismul inactiv și incapabil să infecteze. Robotul are baterii, care îi permit să se deplaseze autonom și să tina lămpile aprinse, iar când se descarcă se duce singur la stația de încărcare. Deci, funcționează pe baza de energie electrică și lămpile sunt eficiente până la 12 000 de ore de funcționare.

                4. Își poate desfășură activitatea și cu oameni în încăpere?

                Nu, lumina UVC este dăunătoare pentru oameni. Una dintre condițiile de siguranță pentru pornirea lămpilor robotului este că cineva să confirme că nu există oameni sau animale în încăpere.

                5. Țările cele mai afectate de COVID-19 folosesc acest sistem?

                Da, în acest moment China a comandat circa 200 de unități, Italia are în formate multe spitale, Taiwan, Spania și majoritatea țărilor au început să îi contacteze pe cei din Danemarca pentru comenzi.

                6. Ai avut discuții cu autoritățile din Romania cu privire la el?

                Avem discuții cu autoritățile romane. Am contactat împreună cu Asociația Suport reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și ne-am oferit să punem la dispoziție robotul în câteva din spitalele din București care primesc cazurile de coronavirus. Momentan este la Institutul Matei Balș, urmând să așteptăm instrucțiuni să îl ducem și în alte spitale care au nevoie de el. Încă nu știm dacă statul vă comanda sau nu, noi am vrut să îl punem la lucru în aceste momente când este cea mai mare nevoie de el.

                Robot UVD, în acțiune

                7. Dar cei din mediul privat? Mai ales companiile cu mulți angajați?

                Am transmis informări și către companiile private pentru că cele care funcționează acum cu siguranță au nevoie să își protejeze angajații. Momentan toți analizează în cadrul departamentelor de achiziții.

                8. De asemenea, în momentele acestea vorbim și de o digitalizare forțată implementată, în sistemul public. Dacă am fi fost mai pregătiți la acest capitol, cum crezi că ar fi decurs lucrurile în situația actuală?

                Din păcate, e foarte greu să faci o digitalizare, pe care mediul privat o solicită de ani de zile, în doar câteva zile și mai ales, sub presiune. Cred că vom face, dar vom face acest lucru pe soluție de avarie și nesustenabil. Ce îmi doresc foarte mult este că după ce scăpam cu bine de această pandemie, autoritățile să nu uite toate lecțiile învățate până acum și să ne mobilizăm să facem o digitalizare și o automatizare adevărată.  

                Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare

                Orizont Europa este un program-cadru nou menit să permită obținerea unui impact maxim în contextul caracterului în permanentă schimbare al cercetării și inovării, cu o arhitectură concepută pentru o mai bună coerență și performanță. Se propune folosirea unei structuri bazate pe trei piloni, fiecare pilon fiind interconectat cu ceilalți și completat cu activități de sprijinire, pentru a consolida Spațiul European al Cercetării. Primul pilon, „Știință deschisă”, va asigura continuitatea programului Orizont 2020 în ceea ce privește sprijinirea excelenței științifice, în cadrul unei abordări ascendente, pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniul științei și dezvoltarea cunoștințelor și competențelor de înaltă calitate, prin intermediul Consiliului european pentru cercetare, al acțiunilor Marie Skłodowska-Curie și al infrastructurilor de cercetare. Principiile și practicile științei deschise vor fi integrate în ansamblul programului. Al doilea pilon, „Provocări globale și competitivitate industrială”, va continua să acopere provocările societale și tehnologiile industriale în cadrul unei abordări descendente, raportată la provocările și oportunitățile legate de politici și de competitivitate la nivelul UE și la nivel mondial. Aceste provocari globale sunt integrate în cinci clustere („Sănătate”, „O societate sigură și favorabilă incluziunii”, „Dezvoltarea digitală și industria”, „Climă, energie și mobilitate” și „Alimente și resurse naturale”), aliniate la prioritățile de politică ale Uniunii și la cele mondiale (obiectivele de dezvoltare durabilă) și vor avea drept motor principal cooperarea și competitivitatea. Integrarea în clustere, fiecare având o serie de domenii de intervenție, este menită să stimuleze colaborarea interdisciplinară, multisectorială, politici adecvate și colaborare internațională, crescănd astfel impactul și valorificând potențialul de inovare ȋn zonele ştiințifice crossborder. Inovarea va fi sprijinită în cadrul întregului program,  dar cel de-al treilea pilon privind inovarea deschisă se va concentra în principal pe extinderea inovării revoluționare și creatoare de piețe prin instituirea unui Consiliu european pentru inovare, va sprijini dezvoltarea ecosistemelor de inovare europene și va continua să ofere sprijin Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT). Consiliul european pentru inovare va oferi un „ghișeu unic” pentru inovatori cu potențial ridicat.Activitățile vor fi definite în principal printr-o abordare ascendentă. Acest lucru ar trebui să simplifice și să raționalizeze în mod semnificativ sprijinul actual, precum și să elimine orice lacune care ar putea să existe între finanțarea prin granturi în alte părți ale programului Orizont Europa și instrumentele financiare ale InvestEU. De asemenea, se va acorda sprijin pentru colaborarea cu și între agențiile naționale și regionale pentru inovare, dar și oricărei alte entități publice sau private și generale sau sectoriale din sectorul european al inovării.

                Cei trei piloni vor fi susținuți de activități pentru a consolida Spațiul European al Cercetării, și anume: partajarea excelenței pentru a exploata pe deplin potențialul în țările mai puțin performante în domeniul C&I, astfel încât acestea să atingă standardele de excelență ridicate ale Uniunii (de exemplu, prin formarea de echipe, programe de înfrățire, catedre SEC) și reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, acoperind următoarea generație a mecanismului de sprijin al politicilor.

                Această parte va include, de asemenea, acțiuni legate de: activități prospective; monitorizarea și evaluarea programului-cadru și diseminarea și exploatarea rezultatelor; modernizarea universităților europene; sprijinirea cooperării internaționale extinse; și știința, societatea și cetățenii.

                Pentru a aduce acest nou program mai aproape de comunitatea ştiințificaă şi de afaceri din România, Asociația „Măgurele Science Park” ȋmpreună cu Ministerul Educației și Cercetării, organizează ȋn data de 3 martie 2020 evenimentul “Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare

                Agenda evenimentului cuprinde prezentări susținute de echipa Ministerului Educației și Cercetării – componenta de cercetare, dedicate elementelor de noutate din programul Orizont Europa: misiuni și parteneriate europene, Consiliul European al Inovării dar și ultimele informații despre regulile de participare din Orizont Europa, precum și despre măsurile destinate îmbunătățirii participării țărilor cu performanțe modeste în cercetare și inovare.

                Evenimentul va avea loc la Universitatea ”Politehnica” București, Splaiul Independenței nr. 313, București, Sector 6, Sala Amfiteatru AN010 „Radu Voinea”.

                Pentru detalii privind Agenda evenimentului și pentru înscriere accesati acest link.

                Despre platforma LambdaChecker, cu co-fondatorul acestuia – Olteanu Alexandru-Corneliu, de la UPB, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Departamentul Calculatoare.

                  Luna aceasta, discutăm cu  Șef de lucrări dr. ing. Olteanu Alexandru-Corneliu la Universitatea Politehnică București, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Departamentul Calculatoare, despre Platforma LambdaChecker.

                  Pasiunea pentru calculatoare l-a inspirat mereu în tot ceea ce a făcut și l-a determinat să se dedice modalităților prin care calculatoarele și tehnologia informației pot ajuta oamenii să trăiască într-o societate mai buna.

                  1.Spune-ne, te rog, cine este Alexandru Olteanu și de unde pasiunea aceasta pentru IT&C?

                  De mic am știut că îmi plac calculatoarele. Am început de la 7 ani cu cercul de programare de la Palatul Copiilor și practic, profesional, am făcut doar asta. Mi-a plăcut să îmbin pasiunea pentru calculatoare cu cea pentru teaching și, după ce am terminat facultatea, am rămas în colectivul departamentului.

                  2. Vorbește-ne despre platforma Lambda Checker.

                  Am început acest proiect acum aproape un an alături de Emil Racec, absolvent al facultății noastre și fondator al Academiei DevMind, din nevoia pentru instrumente mai bune în activitatea noastră de teaching.

                  3. La ce stadiu se află? 

                  Lucrăm la un prototip, cu ajutorul unei echipe de studenți din Facultatea noastră, din ciclul de licență și cel de master. De asemenea, căutăm cât mai multe instituții interesate să îl folosească și prospectăm linii de finanțare. Există deja un prototip public http://lambdachecker.com, actualizat regulat, unde studenții și partenerii pot observa în timp real stadiul produsului.

                  4. Cui se adresează?

                  Platforma este gândită în primul rând în jurul studenților care doresc să invețe programare, într-un mediu interactiv și antrenant, care să îi ghideze într-un mod inteligent spre progres. În același timp, ne propunem să oferim această platformă ca un instrument pentru instituțiile care oferă cursuri de programare, fie ele instituții tradiționale precum universități sau licee, dar și alternative, precum academiile de coding. Nu în ultimul rând, de el pot beneficia și companiile care își doresc să evalueze tehnic candidații la interviu, într-un mod mai profund și mai bine documentat decât până acum, desigur cu acceptul candidaților.

                  4. În ce masură aceasta poate avea aplicabilitate și pe piață?

                  Studiul domeniului IT în România, dar și la nivel global, este extrem de interesant pentru studenți de toate vârstele. Aplicabilitatea pe piață este dovedită de alte platforme de același gen, precum HackerRank sau LeetCode. Spre deosebire de acestea însă, ne dorim să împingem lucurile un pas înainte, în termeni de performanță și utilizabilitate. Să rezolvăm minusuri pe care Emil și cu mine le-am resimțit în activitatea noastră de teaching, folosind platformele existente. Răspunsul instituțiilor cu care am vorbit până acum este unul pozitiv, speram să fie confirmat în perioada imediat următoare de un prototip complet și o finanțare.

                  5.Dacă ai fi pentru o zi ministrul educației și cercetării, care sunt primele trei lucruri pe care le-ai schimba, în materie de digitalizare?

                  Ideea de a oferi fiecărui elev cate o tabletă mi se pare bună. I-aș oferi fiecărui elev cate o tabletă basic, cu un upgrade pentru cei care dovedesc că se pot menține într-un program prin care să învete un standard de cunoștințe IT, poate chiar programare.