Diverse

”Profesorii trebuie să exerseze modalități variate de a transforma o strategie didactică specifică spațiului școlii într-una potrivită mediului online.”

Inspector Școlar General Adjunct Ilfov, Cristina GHIȚĂ, ne-a povestit despre digitalizarea în sistemul educațional și măsurile luate de ISJ Ilfov, în contextul actual.

1. Am avut parte de o digitalizare forțată în Romania, constrânși de situație, unde unele inițiative care erau în faza de concept, prin aceasta criză, au cunoscut o accelerare și implementare rapidă. În sistemul educațional, din opinia dumneavoastră, ce inițiativă digitală propusă în contextul pandemiei coronavirus ar trebui să rămână constantă și nu o opțiune?

Susțin utilizarea platformelor de tip e-learning și nu neaparat aplicații de socializare sau de tip chat, care limitează unele atribute specifice e-learningului precum interactivitatea, aplicarea unor metode de evaluare moderne și diversificate, trasabilitatea activității instructiv-educative a elevilor și profesorilor. Ar fi indicat ca fiecare unitate de învățământ să-și completeze activitățile față în față cu utilizarea unitară a unor platforme educaționale de către elevi, profesori și chiar părinți. Există platforme gratuite, de mare succes în toată lumea, iar acolo unde comunitatea se implică mai activ în educație se pot achiziționa licențe pentru variate alte platforme, inclusiv programe de training pentru profesori. Este important ca utilizarea platformelor de e-learning să devină treptat obligatorie, odată cu asigurarea mijloacelor tehnice necesare elevilor și profesorilor, bine reglementă și în final, o obișnuință.

2. Care au fost cele mai mari provocări avute în desfășurarea activităților școlare, odată cu instaurarea stării de urgență?

O primă provocare a fost identificarea celor mai bune soluții de a susține lecțiile și de a integra toți elevii în activitățile educaționale. Am început prin căutarea de platforme și cât mai multe aplicații educaționale disponibile care să fie adaptate și eficiente în contextul actual. Unele școli dețineau deja platforme pentru catalogul electronic, cu extindere și pe componenta de învățare de la distanță și, în felul acesta profesorii au început folosescă instrumentele ofertate.

De asemenea, provocările au căpătat amploare și ca urmare a feedback-ului primit de la elevi, generația „z” care, prin reacția lor proactivă au determinat profesorii să identifice și/sau să construiască activități de învățare adaptate, de cele mai multe ori împreună. De fapt, din experiențele avute cu elevii și profesorii în urma participării la diferite activități educative, organizate inclusiv la SmartLab Măgurele, am pornit într-o direcție care ne-a creat un cadru de percepție și valorizare a resurselor digitale adaptate conținuturilor specifice disciplinelor din curriculă în general, a științelor în special. În aceste momente, mai mult decât oricând, este extrem de important să existe o comunicare constantă și eficientă cu toți partenerii noștri educaționali, dar mai ales cu părinții elevilor. Sprijinul părinților în asigurarea desfășurării activităților online, dar și în asigurarea suportului moral al propriilor copii, preșcolarii și elevii noștri, a contat foarte mult.

Ne dorim continuarea dezvoltării de instrumente utile în actul didactic și îndeosebi dezvoltarea unor module adaptate conținuturilor de învățare, respectiv de pregătire, de formare, de consiliere, a colegilor profesori. Din acest punct de vedere a însemnat un efort uriaș pentru mulți dintre colegii profesori, efort pe care intenționăm să-l valorificam la nivel județean printr-un kit de instrumente și o bază de resurse de învățare evaluate (ca exemple de bune practici). Toate aceste exemple de bune practici vor fi valorizate la nivel județean, pe site-ul ISJ Ilfov.

3. Ce alte tehnologii ar merita implementate în școlile românești?

Există infinite posibilități. Fiecare comunitate și școală trebuie să-și facă o analiză de nevoi. Apoi trebuie realizată o strategie care să implice nu numai achiziționarea tehnologiilor, dar și implementarea corectă și pe termen lung a acestora. Trebuie să  punem mai mare accent pe partea de training pentru toți actorii educaționali și mai ales pentru profesori și elevi. De exemplu, ideea de cloud computing mi se pare foarte bună, adică toate resursele curriculare să fie centralizate unitar și accesibile de oriunde. Mai mult, tot ce înseamnă management educațional ar trebui gestionat sub această formă. Există pași în acest sens, dar demersurile sunt eterogene. De asemenea, cred că trebuie să trecem la soluții digitale omogene la nivel național în scopul asigurării securității  copiiilor, personalului didactic și nedidactic.

4. Care ar trebui să fie principalele direcții pe care trebuie să le urmeze Inspectoratul Școlar Județean Ilfov în următoarea perioadă de timp?

Principalele direcții pe care ISJ Ilfov le-a inclus deja în Planul Județean de Intervenție Educațională vizează asigurarea accesului la educație pentru toți școlarii pe timpul suspendării cursurilor prin identificarea copiilor care, din diferite motive, nu dețin un device sau conexiune la internet. În acest sens ne propunem și deja s-au făcut demersuri pentru dotarea unităților de învățământ, a educabililor, a profesorilor prin colaborare cu autoritățile locale, asociațiile de părinți, diferite ONG-uri etc., cu resurse de tip desktop, laptop, tablete funcționale, telefoane, internet etc. pentru care țin să le mulțumesc. Este nevoie de solidaritate, implicare, voluntariat în această perioadă pentru a veni în sprijinul copiilor noștri.

Pentru profesori este mai simplu deoarece pot împrumuta calculatoare de la școală sau se pot deplasa la unitatea de învățământ pentru a susține activitea online.

O altă prioritate o constituie dezvoltarea unui cadru optim pentru realizarea coerentă a activităților de e-learning online. Ministerul Educației și Cercetării ne-a pus la dispoziție portalul Digital pe educred.ro, ca totalitate a platformelor de e-learning și a resurselor de învățare online asigurate și, după caz validate și recomandate. De asemenea, încercăm să dezvoltăm propriile resurse educaționale, în parteneriat cu diferite ONG-uri, așa cum s-a întâmplat inclusiv cu SmartLab Măgurele. Abia aștept să „descoperim” împreună noi produse digitale care să vină în sprijinul elevilor și al profesorilor!

Sunt încă mulți colegi profesori care mai au nevoie de formare și consiliere în vederea realizării învățării online. Dar, în același timp, în județul Ilfov avem în prezent, multe școli cu variate exemple de bune practici în organizarea și desfășurarea activităților didactice de la distanță și sunt convinsă că, în cel mai scurt timp, cu sprijinul autorităților locale sau a diferitelor ONG-uri, toate școlile vor beneficia de servicii de calitate în acest sens.

Ne dorim ca împreună, inspectori, profesori și alți experți în educație, alături de autoritățile locale și diferite instuții și ONG-uri partenere, să creăm și să dezvoltăm instrumente digitale care să asigure un management educațional performant și spijin în abordarea unui act educațional de calitate.

5. Având în vedere experienţa dumneavoastră, care considerati că este urgenţa 0 în educaţia românească? Cu exceptia subfinanțării.

Dezvoltarea strategiei de management educațional în general, a managementului resurselor umane, pe toate nivelurile, mai ales al formării inițiale și dezvoltării profesionale a profesorilor. Este esențială formarea continuă riguroasă, bazată pe identificarea nevoilor reale, dar mai ales dezvoltarea metodologiei de evaluare a cadrelor didactice în raport cu responsabilitățile avute și perfomanțele efectiv obținute, evaluare ce trebuie corelată atât cu mobilitatea cadrelor didactice, cât și cu salarizarea acestora. Digitalizarea sistemului de educație este o urgență nu numai pentru asigurarea învățării online, ca alternativă la normalitate, ci și pentru continuarea comunicării cu elevii, profesorii, părinții după reîntoarcerea în școală. O altă urgență o constituie adaptarea programelor/conținuturilor/instrumentelor de evaluare și notare la acest sistem de lucru.

Aș mai face unele precizări legat de activitatea colegilor profesori,în vederea dezvoltării calității actului educațional în această perioadă:

  1. Scrierea de proiecte la nivelul unităților școlare trebuie impulsionată și susținută! Există cadre didactice care scriu și implementează proiecte, își asumă responsabilități  și un volum de muncă foarte mare, dar sunt slab diferențiate față de alți colegi. Acestea sunt cadrele didactice care pot accesa și finanțări pentru proiecte de digitalizare;
  2. Crearea unor echipe de lucru la nivel de școală care să dezvolte și să implementeze stategii de digitalizare, să facă analize de nevoi, să identifice resurse, să implementeze aplicații de tip e-learning performante, să le disemineze și să formeze colegii și elevii. Există resurse, dar trebuie creat cadrul prin care acestea să fie accesate.

În încheiere, țin să precizez faptul că în această perioadă nu trebuie să transferăm în mod filel, identic, activitatea față în față în mediul online. Profesorii trebuie să exerseze modalități variate de a transforma o strategie didactică specifică spațiului școlii într-una potrivită mediului online.


„Ne lipsește un departament de cercetare pentru a putea să facem prototipuri pentru lansare și gata de producție”

    Luna aceasta, am discutat cu Daniel Văduvă, co-fondator al start-upului din tehnologie, Kalium Labs, ce s-a numărat printre cele care au reprezentat România la evenimentul CES 2019, recunoscut drept cel mai mare târg de tehnologie pentru consumatori din toată lumea.

    1.Povestește-ne, te rog, despre produsul dezvoltat de tine.

    Primul produs dezvoltat de noi în 2017 nu este așa ușor de definit. Una dintre funcțiile lui de bază este boxa audio cu conexiune Bluetooth și Wi-Fi dar conform clienților noștri este mult mai mult. Pentru unii este un supererou, pentru alții o decorațiune iar pentru mulți un topic de conversație cu prietenii și colegii de la muncă. Am primit un mail de la un client care explica cât de mult i-a schimbat viața produsul nostru. Înainte să îl instaleze la birou nu prea vorbea cu niciun coleg, acum se adună în birou la el să asculte muzică.

    2.De unde a pornit ideea?

    Ideea s-a născut în 2016. Lucram la un design de aplicație pentru o firmă din Dubai. Voiam să facem un clip de prezentare și aveam nevoie de o boxa diferită. După un studiu de piață detaliat, nu am identificat niciun produs în range-ul pe care îl voiam, dar am descoperit că piața audio are nevoie de un refresh. Ne-am apucat să facem niste schițe de design pentru amuzament. Pe măsură ce testam diverse idei de design, ne-am îndrăgostit de ideea de a crea o boxa sub forma umanoidă și cu veleități de super erou. 500 iterații de design și 6 luni mai târziu am avut varianta finala de design.

    Este destul de greu să dezvolți un produs inovativ în Romania. Toți ne-au spus că nu merita să investim timp și bani.

    3.Cum dezvolţi un produs de acest tip în România? Te rog să punctezi sursele de finanțare.

    Este destul de greu să dezvolți un produs inovativ în Romania. Toți ne-au spus că este o idee proastă, că nu merita să investim timp și bani. Am finanțat ideea din surse proprii. Eram angajat în perioada aceea și lucram de la 9 la 17:00 și de la 19:00 la 23:00 la proiectul Sound Heroes. Cu banii câștigați la job, mi-am finanțat ideea și proiectul, am avut noroc pentru că aveam un salariu mare și am putut să susțin cheltuielile. M-am asociat cu un om de afaceri din Franța cu experiență în producție și împreună am lansat Sound Heroes. Prima lansare a fost un eșec total, dar am învățat o lecție importantă. Daca vrei să ai success trebuie să fii implicat 100%. Am renunțat la job și mi-am dedicat tot timpul în a face acest proiect un succes. Am avut și o oferta de vânzare a 45% din firmă pentru 2.000.000 euro, pe care am refuzat-o. Am regretat acea decizie de multe ori pentru că au fost momente când am avut nevoie de ajutor dar am reușit să răzbatem și să mergem înainte.

    Prima lansare a fost un eșec total, dar am învățat o lecție importantă. Daca vrei să ai succes, trebuie să fii implicat 100%.

    4.Te-ai vedea colaborând cu un centru de cercetare pentru dezvoltarea unui produs?

    Din 2016, noi am mai lansat produse și o colaborare cu un centru de cercetare ar fi ideală. Noi știm să facem prospectarea pieței și să identificăm produsele ce vor avea succes. Ne lipsește un departament de cercetare pentru a putea să facem prototipuri pentru lansare și gata de producție.

    5.Din punctul tau de vedere, care ar fi barierele in dezvoltarea de parteneriate si proiecte dintre mediul de cercetare si cel de business?

    O bariera mare este că cercetătorii nu văd beneficiile lansării în piață a unui produs. Se cercetează foarte mult în România, se dau și fonduri europene pentru aceste activități, dar rezultatul final trebuie să se reflecte în beneficiile pentru clientul final. Am văzut multe produse și idei foarte bune dezvoltate și pe urma lăsate să se adune praful pe ele într-un depozit cu diplomele aferente. După succesul avut, am reușit să închei parteneriate cu firma care să dezvolte produse gândite de firma mea dar cred că mulți designeri de produs ar beneficia de un parteneriat cu un centru de cercetare.

    Covid.Soleadify- un tool pentru cei care caută echipamente medicale.

      Florin Tufan, unul din fondatorii Soleadify (agentul de vânzări cu inteligență artificială), s-a gândit să își aducă contribuția în perioada această de criză și pune la dispoziția tuturor https://covid.soleadify.com, o colecție publică și gratuită de peste 100,000 companii din întreagă lume, care produc și distribuie echipamente medicale.

      În cadrul acestei platforme, pentru o identificare facilă, puteți vizualiza și datele de contact pentru fiecare producător/distribuitor, precum numere de telefon, emailuri, linkuri de social media și numele unora dintre angajați.

      Utilizatorii trebuie doar să caute un produs (în engleză), iar platforma va răspunde cu o lista de companii care produc sau distribuie produsul respectiv.

      Lista este disponibilă și în format excel, dacă vă este necesară vă rugăm să ne contactați.

      Finanțări noi pentru cercetători

        Au apărut noi apeluri de finantari puse la dispozitie de catre Ministerul Cercetării și Inovării destinate găsirii unor soluții în lupta contra virusului SARS-CoV-2.

        Termenul limită de depunere a expresiilor de interes este 21.04.2020 pentru toate cele 9 apeluri.

        Condiții minimale de participare:

        Fiecare potențial contractor poate depune o singură ofertă pentru fiecare proiect (cf.art.34 din HG 1265/2004);

        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare, în accepţiunea prevederilor art. 7-8(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002;

        Directorul de proiect nu îndeplinește această calitate și în altă ofertă depusă în cadrul prezentei competiții.

        Denumire apel Solicitanti eligibili Detalii Fonduri totale
        1. Abordări privind managementul sănătății publice în contextul pandemiei COVID-19 Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 500.000 RON aici

        2. Sistem informatic integrat de monitorizare şi modelare epidemiologică pentru limitarea efectelor pandemiei de coronavirus în cazul transmiterii comunitare
        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare
        800.000
         RON
        aici
        3.Soluții și sisteme pentru activități de monitorizare și lucru aerian în sprijinul sistemului de sănătate publică în cazul pandemiei COVID-19 utilizând sisteme UAS Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare
        1.200.000
         RON
        aici

        4. Dezvoltarea de soluții inovative pentru protecția personalului (expus profesional) și a populației împotriva contaminării cu virusul SARS-CoV-2
        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 1.200.000
         RON
        aici

        5. Dezvoltarea de soluții inovative pentru decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (suprafețe, echipamente, spații închise și deschise)
        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 700.000
         RON
        aici

        6. Dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (UV, microunde, raze X, biochimice, nanoparticule, altele)
        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 1.200.000
         RON
        aici

        7. Dezvoltarea de prototipuri de ventilatoare cu parametri adaptați pentru asistarea paciențior infectați cu virusul SARS-CoV-2
        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 1.200.000
         RON
        aici


        8. Dezvoltarea în regim de urgență a unor instrumente moleculare pentru evaluarea emergenței și re-emergenței COVID-19
        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 700.000
         RON
        aici

        9. Dezvoltarea de tehnologii și sisteme de diagnostic local și la distanta eficiente al infectării cu virusul SARS-CoV-2
        Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 500.000
         RON
        aici

        Universitățile din România se implică în diminuarea efectelor COVID-19

          Universitatea POLITEHNICA din București contraatacă în lupta împotriva SARS-CoV-2. Noi dezinfectanți, realizați de cercetătorii UPB, se află în testare. Inovatori și performanți, aceștia pot fi produși rapid, în cantități mari.

          Soluțiile dezvoltate de către profesorii și cercetătorii din cadrul Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, în colaborare cu UMF – Craiova, Marine Research București și BIOTEHNOS București, se încadrează în categoria ”de ultimă generație”, unele dintre acestea având la bază nanoparticule de cupru, argint și aur dispersate în apă.

          Ele au eficiență crescută împotriva familiei Coronavirus, dar și a altor microorganisme, agresivitate redusă față de mediul înconjurător și față de piele, un nivel ridicat de biodegradare și, nu în ultimul rând, pot fi produse rapid, în masă. Soluțiile dezvoltate ajută, după caz, la dezinfectarea suprafețelor de metal, sticlă, lemn plastic sau piele, dar și a băilor. Totodată, unele dintre acestea pot fi folosite pentru curățenia mâinilor.

          „Ulterior fazei de testare, în cazul în care toate criteriile cerute sunt îndeplinite, universitatea noastră are specialiștii și infrastructura necesare pentru a produce aceste substanțe la scară largă, dacă va fi nevoie. Comunitatea UPB continuă să caute soluții concrete și să acționeze pentru a preveni și a limita răspândirea SARS – CoV 2, participând astfel la efortul general de mobilizare al societății” a declarat, Prof. Univ. Dr. Mihnea Costoiu, Rectorul Universității Politenhica Bucureşti.

          Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, în parteneriat cu Centrul Regional de Genetică Medicală Dolj (CRGM Dolj) din cadrul SCJU Craiova  susțin dezvoltarea capacității de diagnostic prin tehnici de genetică moleculară (Real-Time PCR) la nivel local și regional. Astfel, personalul CRGM Dolj și UMF Craiova au asigurat expertiza, echipamentele și organizarea circuitelor funcționale pentru extracție, realizare mix PCR și amplificare necesare pentru implementarea  testării pentru detecția noului coronavirus (SARS – CoV – 2) în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova (testare disponibilă începând cu data de 04 Martie 2020).

          În vederea asigurării unei rate crescute a detecției infecției cu virusul SARS-CoV-2 în rândul populației din Oltenia, și implicit din România, CRGM Dolj și UMF Craiova, împreună cu centre de referință în diagnosticul și combaterea bolilor infecțioase din țară colaborează strâns pentru stabilirea unei strategii de testare care să permită organizarea de fluxuri de mare capacitate (high throughput) pentru diagnosticul genetic al patologiei infecțioase, în cadrul centrelor care dispun de resursă umană cu expertiză în biologie moleculară.

          “Dinamica la nivel național şi internațional a epidemiei COVID-19 cauzată de virusul SARS-CoV-2 impune creşterea capacitătii de diagnostic prin tehnici de genetică moleculară (Real-Time PCR) la nivel local, regional şi internațional. De astăzi, 7 aprilie 2020, laboratorul este funcțional şi primeşte ȋn lucru probele furnizate de DSP Dolj” a declarat Prof. Univ. Dr. Dan Gheonea, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova.                                                                                                                                       

          Radiografia bazata pe metoda PXI | O inventie patentata de catre Dan Stutman, cercetător principal la ELI-NP din România

            Dan Stutman este cercetător principal la ELI-NP din România și cercetător principal la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității Johns Hopkins din SUA, unde conduce Departamentul Spectroscopie Plasmatică și Imagini cu Raze X.

            Dl. Stutman propune o tehnologie inovativa care sa monitorizeze radiologic efectece COVID asupra plamanului.

            Virusul COVID-19 actioneaza asupra plamanilor provocand distrugeri la nivel alveolar. Pandemia COVID necesita gasirea de metode noi de diagnosticare rapida a efectelor acestui atac. In plus, aplicarea si dezvoltarea de tratamente pentru pacientii care au fost infectati si afectati va necesita metode de monitorizare pe termen lung a efectelor COVID asupra plamanului. 

            Distrugerile provocate de COVID in plamani sunt in marea majoritate a cazurilor detectabile prin tomografia 3D computerizata cu raze X (CT) (Fig. 1).  Metoda CT nu poate fi insa folosita pe scara larga pentru diagnosticarea efectelor COVID asupra plamanului, din cauza numarului limitat de sisteme CT in spitale si a costului ridicat per sistem (milioane). In plus, metoda CT nu poate fi aplicata in mod repetat pentru monitorizarea pacientilor pe termen lung, din cauza dozei mari de radiatie.

            Radiografia 2D de plaman cu raze X (CXR) este folosita pe scara mult mai mare in spitale si clinici datorita costului mult mai mic al sistemului radiografic (approximativ 1/20 din costul CT) si a dozei de radiatie mult mai reduse (de sute de de ori mai mica decat in CT). Din pacate insa, efectele COVID asupra plamanului sunt mult mai putin, sau chiar deloc, evidente in radiografia 2D conventionala (Fig. 2). Aceasta deoarece atenuarea razelor X in tesutul poros pulmonar, pe care e bazata imagistica conventionala, este extrem de slaba. 

            In ultimii ani insa, a fost dezvoltata o noua metoda de imagistica bazata nu pe atenuarea razelor X, ci pe schimbarea lor de faza (phase-contrast X-ray imaging, sau PXI). In tesuturile moi precum plamanul, probabilitatea de schimbare de faza este de sute de ori mai mare decat cea de atenuare, permitand o imagistica cu sensibilitate mult mai ridicata decat imagistica conventionala. Metoda PXI masoara micro-deflectiile unghiulare ale razelor X in tesut, producand pe langa imaginea conventionala bazata pe atenuare, o imagine bazata pe imprastiere de unghi mic (numita imagine “dark-field”) si o imagine bazata pe refractie, Sursa de raze X este un tub medical conventional.  

            O inventie patentata la Universitatea Johns Hopkins din SUA (D Stutman si M Finkenthal, patent US8767915B2), permite aplicarea metodei PXI in conditiile necesare pentru imagistica clinica de plaman, adica voltaj al sursei de raze X de peste 100 kV si doza de radiatii mica. 

            Studii facute la ELI-NP in colaborare cu Johns Hopkins University au confirmat capabilitatile metodei PXI pentru imagistica tesuturilor moi si au aratat ca aplicarea acestei metode folosind surse de raze X produse de laseri similari cu cei de la ELI-NP va putea revolutiona imagistica medicala.

             Anul trecut, un prim studiu pe pacienti efectuat de cercetatori germani a aratat ca radiografia bazata pe metoda PXI are potential exceptional pentru imagistica de plaman. In particular, datorita structurii micro-poroase a plamanului, radiografia “dark-field” ofera vizibilitate mult mai mare pentru tesutul pulmonar decat radiografia conventionala, in care tesutul pulmonar este aproape invizibil (Fig. 3C si 3D). In plus, radiografia PXI indica cu claritate deteriorarile la nivel alveolar ale tesutului pulmonar, cum ar fi cele provocate de COPD (chronic obstructive pulmonary disease, Fig. 3A si 3B). De notat ca doza de radiatie folosita pentru radiografiile PXI in Fig. 3 este cea uzuala pentru radiografia de plaman, iar timpul de scanare a pacientilor este de cateva secunde, permitand retinerea respiratiei de catre pacient.

            In concluzie, radiografia PXI are potentialul de a evidentia si diagnostica inca din stagii incipiente deteriorarea tesutului pulmonar provocata de COVID, fara a necesita tomografie computerizata 3D, si de a permite monitorizarea tratamentelor fara a expune pacientii la doze ridicate de radiatii.

            Din motivele de mai sus, este propusa construirea in cel mai scurt timp posibil a unui sistem pilot de radiografie pulmonara PXI, pentru evaluarea pe pacienti in cadru clinic, a capabilitatii acestei metode de a detecta si diagnostica efectele COVID asupra plamanului, folosind doza de radiatie egala sau chiar mai mica decat cea in radiografia conventionala.                           

            Sistemul va fi construit la ELI-NP bazat pe patentul de la Universitatea Johns Hopkins, ceea ce va permite operarea in conditii similare cu radiografia conventionala si cu doza de radiatie scazuta.  In urma rezultatelor sistemului pilot, ulterior pot fi proiectate sisteme care sa permita radiografia PXI pe scara larga in spitale si clinici.   

            Dupa construirea sistemului pilot la ELI-NP, acesta va fi evaluat pe pacienti. Medici si radiologisti de la Universitatea Johns Hopkins vor participa la procesul de evaluare folosind tehnici de telemedicina.

            Durata de constructie este estimata la aproximativ 6 luni, asumand proceduri accelerate de achizitie si de obtinere a aprobarilor necesare.

            Fig. 1 A) Imagine sectionala CT de plaman atacat de COVID aratand formatiuni periferice tip ‘ground glass’ (incercuite cu linie intrerupta). B) Imagine sectionala CT dupa vindecare. [Evolution of CT Manifestations in a Patient Recovered from 2019 Novel Coronavirus (2019nCoV) Pneumonia in Wuhan, China, Heshui Shi, Xiaoyu Han, and Chuansheng Zheng, Radiology, February 2020].

            Fig. 2 (A) Radiografie si (B) CT de plaman a unui pacient afectat de COVID. Imaginea CT arata opacitati tip “ground-glass” (zona cu sageti rosii in coltul stanga jos), care in imaginea radiografica, obtinuta la numai o ora dupa cea de CT, nu sunt insa vizibile. [Imaging Profile of the COVID-19 Infection: Radiologic Findings and Literature Review
            Ming-Yen Ng, Elaine YP Lee, Jin Yang, Fangfang Yang, Xia Li, Hongxia Wang, Macy Mei-sze Lui, Christine Shing-Yen Lo, Barry Leung, Pek-Lan Khong, Christopher Kim-Ming Hui, Kwokyung Yuen, and Michael David Kuo, Radiology: Cardiothoracic Imaging 2020 2:1].

            Fig. 3 (A) Radiografie PXI de imprastiere de unghi mic si (C) radiografie conventionala a plamanilor unui om sanatos. Plamanii sunt practic invizibili in radiografia conventionala, aparand insa cu contrast exceptional in radiografia PXI. (B) Radiografie PXI de imprastiere de unghi mic si (D) radiografie conventionala unui pacient suferind de COPD (chronic obstructive pulmonary disease), care afecteaza plamanii la nivel alveolar. Imaginea PXI a pacientului cu COPD arata o scadere drastica a intensitatii semnalului de imprastiere, datorata deteriorarii micro-structurii alveolare. Imaginea conventionala nu evidentiaza nicio indicatie de COPD          [T Urban et al, 9th International Symposium on Biomedical Applications of X-Ray Phase Contrast Imaging, Munich, January 2020].

            UEFISCDI vine în ajutorul cercetătorilor în contextul COVID-19 și lansează șapte competiții în cadrul Soluții – 2020 din Subprogramul 2.1 Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare

              Bugetul dedicat finanțării acestor proiecte vine ca urmare a anunțului din 27 martie al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC), prin care s-a comunicat un buget de 25 de milioane de lei pentru a finanța proiecte de cercetare privind limitarea extinderii şi combaterea epidemiei de SARS-COV-2

              Scopul acestei competitii este Oferirea de soluţii sub formă de bun (produs/serviciu/proces de fabricaţie) inovator, ca răspuns la necesitatea identificată în sectorul public (achiziţii publice pentru inovare).

              Soluţia este dată de către conducatorul consorţiului (organizaţia publică de cercetare) la o problemă ridicată de administraţia publică. Tema se defineşte pe baza unui dialog la nivelul entităţilor publice comanditare. Proiectele se segmentează în faze (explorare, dezvoltare, testare funcţională, fezabilitate, acceptabilitate).
              Competițiile organizate în cadrul acestui instrument sunt de tip “top-down” (licitație restrânsă). Acestea se organizează conform HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, cu modificările si completările ulterioare.

              Obiective

              Acelerarea cercetărilor științifice care pot contribui la combaterea raspândirii COVID-19 prin prevenție eficientă, diagnosticare rapidă și facilitarea ca toți cei afectați să primească îngrijiri optime prin integrarea deplină a inovației în fiecare domeniu tematic de Cercetare;

              Susținerea intervențiilor eficiente în limitarea efectelor pandemiei COVID-19 pe teritoriul României, precum și oferirea de soluții pentru reducerea impactului asupra cetățenilor.

              Competitia 1:   Soluţii – 2020 – Tehnici avansate de management a epidemiei în comunitate

              Scop: Realizarea unor instrumente şi metode moderne și eficiente de prevenire, predicție, control și monitorizare a transmiterii asimptomatice și simptomatice în cadrul comunităților

              • Valoare totala: 500.000 RON
              • Data lansare competitie: 03.04.2020;
              • Durata max. este de 12 luni;
              • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
              • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
              • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

              Mai multe informatii aici

              Competitia 2: Soluţii – 2020 – Abordări inovative în tratamentul și controlul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2

              Scop: Realizarea și testarea unor produse sau dispozitive inovative sigure, eficiente și eficace cu rol în tratamentul și/sau controlul infecției la pacienții cu forme medii și severe

              • Valoare totala: 3.000.000 RON
              • Data lansare competitie: 03.04.2020;
              • Durata max. este de 18 luni;
              • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
              • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
              • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

              Mai multe informatii aici

              Competitia 3: Soluţii – 2020 – Evaluarea eficacității și siguranței utilizării unor protocoale de tratament inovative

              Scop: Realizarea și testarea unor produse sau dispozitive inovative sigure, eficiente și eficace cu rol în tratamentul și/sau controlul infecției la pacienții cu forme medii și severe

              • Valoare totala: 3.000.000 RON
              • Data lansare competitie: 03.04.2020;
              • Durata max. este de 18 luni;
              • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
              • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
              • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

              Mai multe informații aici

              Competitia 4: Soluţii – 2020 – Tehnici avansate și creșterea performanței în detecția precoce a virusului SARS-CoV-2

              Scop: Obținerea şi validarea de metode de diagnosticare rapidă și fiabilă a infectării

              • Valoare totala: 3.500.000 RON
              • Data lansare competitie: 03.04.2020;
              • Durata max. este de 18 luni;
              • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
              • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
              • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

              Mai multe informatii aici

              Competitia 5 : Soluţii – 2020 – Secvențierea genomului SARS-CoV-2 și analiza filogenetică a tulpinilor circulante în România

              Scop: Tehnici de monitorizare a patogenității tulpinilor circulante in diferite regiuni geografice din Romania, în relație cu exprimarea fenotipica a infecției la persoanele SARS-CoV2 pozitive și a potențialului de adaptare la organismele umane, bazate pe secvențierea genomului SARS-CoV-2

              • Valoare totala: 3.000.000 RON
              • Data lansare competitie: 03.04.2020;
              • Durata max. este de 18 luni;
              • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
              • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
              • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.
              • Mai multe informatii aici

              Competitia 6 : Soluţii – 2020 – Dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și vaccinuri pentru prevenirea SARS-CoV-2

              Scop: Obținerea de metode, instrumente și mijloace medicale eficiente cu scop profilactic

              • Valoare totală: 3.500.000 RON
              • Data lansare competitie: 03.04.2020;
              • Durata max. este de 18 luni;
              • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
              • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
              • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.
              • Mai multe informatii aici

              Competitia 7: Soluţii – 2020 – Dinamica transmiterii virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României

              Scop: Identificarea de metode epidemiologice de control si atenuare a transmiterii a virusului SARS-CoV-2 pe baza de modele de propagare și de estimare a potențialului de evoluție a epidemiei

              • Valoarea este 500.000 RON
              • Data lansare competitie: 03.04.2020;
              • Durata max. este de 12 luni;
              • Termen de depunere: 12.04.2020, ora 15:00,
              • Modalitatea de transmitere: în format electronic la adresa: solutii@uefiscdi.ro. Documentele in original se pastreaza si vor fi transmise ulterior;
              • Documentația de participare la competiție va fi disponibilă după verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate.

              Mai multe informatii aici

              Acoperirea cu folia de cupru ca prevenire COVID-19: Prima institutie din Romania care a implementat metoda folosita in Taiwan

                Este vorba de folosirea foliei adezive de cupru pentru a acoperi elementele de acces utilizate de populație, precum manerele de usa de la intrare în cladire, butoanele de la lifturi, etc.  pentru a asigura reducerea infecțiilor, în special cele generate de coronavirus.

                Conform noilor studii și informărilor oficiale al Ministerului Sănătății, virusul poate supravetui doar 4 ore pe suprafețele de cupru, comparativ cu alte suprafere, cum ar fi oțel inoxidabil și plastic unde s-a descoperit că aceasta poate supraviețui cel mai mult timp, respectiv 2- 3 zile.

                Domnul Mihail Ganciu, cercetator in cadrul INFLPR (Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiație) după ce a studiat eficiența acestui material, împreuna cu alti cercetători din Franța,  a utilizat banda de cupru adezivă pe manerele de usa de la intrare, în cladirea INFIM din Măgurele,  devenind, astfel,  prima institutie din România care a implementat metoda folosită în Taiwan (Sursa aici: https://focustaiwan.tw/society/202003260010 )

                În articolul dumnealui, ce poate fi consultat aici, se mentionează, de asemenea, că nu trebuie să renunțăm la dezinfectanții convenționali, dar această metodă, folosind folie de cupru, scade riscul de contaminare. Cuprul sau alama nu înlocuiește metodele tradiționale de dezinfectare, ci doar crește eficiența acestora.

                Pentru a veni în ajutorul cititorilor, avem mai jos ilustrat care sunt pasii necesari pentru a implementa o protecție antivirala suplimentară pe o ușă de mâner, folosind o foaie de cupru.

                O alta metoda eficientă ce implică cupru, ar fi utilizarea foliei adezive de cupru pentru a acoperi elementele importante ale unui pat de spital și chiar pentru a asigura prin această metodă transformarea paturilor militare în paturi utile pentru pacienții infectați cu COVID-19, în situația în care numărul de boli este în continuă creștere, contribuind astfel la reducerea infecțiilor nosocomiale, precum și la probabilitatea redusă de transmitere a infecțiilor virale către personalul medical sau alți pacienți, în special cele generate de coronavirus.  

                Ce-l face asa special pe cupru?

                Michael Schmidt, profesor de microbologie si imulogie la Univeristatea de Medicină din Carolina de Sud declară:

                ”Are de-a face cu faptul că cuprul este schizofrenic”, care cu ajutorul industriei cuprului a obținut o subvenție a Departamentului Apărării în 2007 pentru a studia eficacitatea împotriva combaterii germenilor a metalului.

                Metalul este foarte conductiv, iar electronii se mișcă constant înainte și înapoi, a spus el, și că comportamentul „schizofrenic” creează acțiunea anti-microbiană.

                De asemenea, pentru Cleveland.com (https://www.cleveland.com/stiri/ 2020/03 / ce-cupru-ar putea-help-preveni-viitor-pandemii-și-ce-it-does-to-coronavirus.html) Schmidt afirmă că el și cercetătorii săi au fost capabili să demonstreze că suprafețele de cupru ar putea reduce rata infecției în spitale cu 58 la sută, fara sa se faca distincții între infecțiile bacteriene sau virale.

                S-a dovedit că cuprul este extrem de eficient împotriva virusurilor. Poate ajuta la reducerea răspândirii răcelii și gripei comune, care a fost deosebit de mortală în ultimii doi ani.

                Astfel, această soluție practică și necostisitoare, poate fi folosită ca o alta metodă de prevenire împotriva luptei COVID-19.

                În încheiere, Domnul Mihai Ganciu, cercetător INFLPR, implicat în mai multe inițiative de prevenire și combatere a COVID-19, afirmă: ”Trebuie să folosim rezultatele științifice pentru a da speranța care lipsește acum.  În principiu, singura noastră șansă de a depăși această criză este de a pune cercetarea științifică pe primul loc și nu doar să așteptăm. Când vom depăși această criză, poate nu vom ști care demers a fost cel mai important, dar toate au fost importante, dacă respectăm o abordare științifică.”

                Un vehicul electric cu hidrogen, a luat ființă în laboratoarele Centrului Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustie, la Râmnicu Vâlcea.

                  Trăim într-o epocă a tehnologiilor avansate, dar și într-o perioadă în care rezervele mondiale de combustibil scad simțitor, astfel încât oamenii de știință nu așteaptă golirea rezervoarelor planetare, ci gândesc noi surse de energie mai prietenoase cu mediul.

                  Așa a luat ființă, la Râmnicu Vâlcea, în laboratoarele Centrului Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustie, unele dintre cele mai moderne din Europa, primul vehicul electric cu hidrogen.

                  Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustie de la Râmnicu Vâlcea a fost înființat în anul 2009 şi își desfășoară activitatea în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI). Experimentele efectuate de cercetătorii de la ICSI pentru folosirea hidrogenului şi pilelor de combustie ca mijloc de propulsie auto au condus la crearea unei maşini electrice propulsate pe bază de hidrogen. În timp, cercetătorii vâlceni au crescut performanţele maşinii, ajungându-se la o viteză şi o autonomie care depăşesc caracteristicile unui automobil electric clasic – vehiculul atinge o viteză de 60 km/h și are o autonomie medie de 120 km. În felul acesta, cercetătorii din cadrul ICSI au venit în sprijinul autorităților locale și au realizat o autoutilitară electrică, concepută specific pentru lucrări urbane.

                  Competența și disponibilitatea INC-DTCI – ICSI Rm. Vâlcea de a de a produce vehicule electrice autoutilitare nu sunt valorificate, desi popularitatea autovehiculelor electrice este în continuă creștere, achiziționarea acestora fiind încurajată de UE.

                  Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat în 2018 că orașele mari ale României au la dispoziție un buget de 20 de milioane EUR pentru a instala stații de încărcare pentru mașini electrice. De asemenea, municipalitățile pot solicita bani de la Fondul pentru Mediu pentru a cumpăra vehicule electrice pentru transportul public.

                  Autorităţile locale şi operatorii de transport public din Europa sunt din ce în ce mai interesați de alternative la combustibilul tradiţional pentru parcul lor de vehicule. Vehiculele electrice capătă astfel recunoaștere din mai multe motive: schimbările climatice, calitatea aerului, crearea unei pieţe a vehiculelor alimentate alternative, siguranța combustibilului, exemplul personal, etc.

                  Dacă sunteți interesați de acest vehicul și exploatarea sa, vă rugăm să transmiteți un e-mail la: office@magurelesciencepark.ro

                  Evenimentul destinat programului cadru Orizont Europa a reușit să reunească stakeholderi din mediul academic, mediul de afaceri, mediul de cercetare și public.

                    Evenimentul „Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare”, organizat de Asociația “Măgurele Science Park” în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, a avut că scop informarea publicului interesat cu privire la structura, cadrul bugetar și regulile de participare la acest program.

                    Evenimentul a avut structura de Info Day și a reunit participanți din mediul academic, mediul de afaceri, mediul de cercetare, autorități publice, dar și studenți interesați de instrumente care, în perioada de programare 2021 – 2027, ar putea să le finanțeze idei și proiecte de cercetare sau acțiuni de mobilitate pentru schimb de experiență cu cercetători și profesori din alte state. Evenimentul este primul de acest fel, programul Orizont Europa fiind încă în stadiul de propunere la nivelul Comisiei Europene.

                    La eveniment au participat din partea Ministerului Educației și Cercetării domnul Viorel VULTURESCU, Director și doamnele Ioana ISPAS, Letiția PÂRVULESCU, Monica ALEXANDRU, Consiliere. Asociația “Măgurele Science Park” a fost reprezentata de domnul Mădălin IONIȚĂ, Director Executiv, iar Universitatea Politehnică București, gazda evenimentului, de domnul Tudor PRISECARIU, Prorector. Evenimentul a avut în doua sesiuni: “Orizont Europa – instrumente de implementare”, respectiv “Orizont Europa –aspecte specifice”.

                    Prezentările au avut caracter de noutate pentru toți participanții, acest eveniment având rol de provocare în abordarea programului Orizont Europa. În spiritul tuturor activităților Asociației “Măgurele Science Park”, acest demers dorește să genereze idei, sinergii, potențial de colaborare între partenerii Asociației în primul rand, dar și atragerea de noi entități în consorții și parteneriate, nu vă fi unul singular, se va plia pe un prim set de nevoi identificate cu ocazia evenimentului din 03.03.2020. Acestea pot fi sumarizate astfel: Informația legată de Programul Orizont Europa este extrem de vasta încă de acum, din faza de proiect. Este necesară o abordare foarte nișată, o “mărunțire” a informației, astfel încât fiecare nișă să răspundă la obiect unei problematici și să permită aplicantilor să se informeze rapid.

                    Organizarea de evenimente tip workshop, cu durata mai redusă de timp, care să abordeze o anumită tipologie de proiecte este de dorit. Toate canalele de informație trebuie utilizate la potențial maxim; emailul, social media sunt o normalitate și reduc timpul alocat informării și dezvoltării de idei noi.

                    Mulțumim tuturor participanților care au oferit feed-back post eveniment, opiniile și recomandările pe care le-am primit sunt foarte valoroase pentru echipa Asociației “Măgurele Science Park” în organizarea acțiunilor viitoare.

                    Pentru vizualizarea prezentărilor, vă rog să accesați acest link