Diverse

Smart Lab Măgurele lansează cursuri pentru elevi despre modelarea 3D

    Smart Lab Măgurele, proiect dezvoltat de Asociația Măgurele Science Park, lansează o serie de module de inițiere în modelarea 3D. Copiii vor deprinde prin workshop-uri online concepte și tehnici de modelare și vor face primii pași spre imprimarea 3D.

    Primul modul din seria de cursuri online conține trei sesiuni a câte o oră fiecare, în cadrul cărora se se vor realiza proiecte 3D personalizate. Grupele vor fi formate din câte 10 participanți, iar înscrierile sunt disponibile online.

    Noțiunile generale ale modelării 3D vor include lecții despre TinkerCad, program de modelare în cloud, gestionarea planșete pentru fiecare proiect, noțiuni despre cum poți utiliza platforma virtuală de modelare 3D si o serie de unelte folosite pentru a realiza obiecte 3D.

    “Ne propunem ca prin proiecte educaționale să promovăm materiile de tip STEAM în concordanță cu tendințele la nivel global și cu tehnologia de ultimă oră. Abordăm mediul educațional cu metode inovative si interactive și facilităm accesul la tehnologie înaltă, mergând de la cea de nivel strict educațional până la modele profesionale, chiar semi-industriale”, a declarat Mădălin Ioniță, director executiv al Asociației Măgurele Science Park.

    Asociația Măgurele Science Park continuă astfel proiectele de educație organizate până acum în cadrul laboratorului digital inteligent din Măgurele, cursuri online în care copiii vor deprinde concepte și tehnici de modelare și vor face primii pași spre imprimarea 3D.

    Viziunea și proiectele Institutului de Științe Spațiale

      Institutul de Științe Spațiale desfășoară activități de cercetare fundamentală și tehnologică în domeniile fizicii spațiale și cele conexe, pe baza experienței acumulate și a colaborărilor internaționale. Oportunitatea de a participa in situ la misiuni spațiale, precum și în exprimente la sol de talie internațională a avut un impact major asupra nivelului de competență al colectivului ISS.

      Activitatea de cercetare-dezvoltare a institutului se bazează pe principiul acoperirii, acolo unde este posibil, a tuturor etapelor teoretice și experimentale: de la dezvoltare de echipament, participare la experimente în spațiu, la sol, în subsol sau sub nivelul mării, procesare și interpretare de date și studii teoretice până la aplicații spațiale și diseminarea cunoașterii către publicul larg, incluzând activități educaționale.

      Strategia Institutului de Științe Spațiale cuprinde două direcții principale: a contribui la participarea României la eforturile internaționale de cercetare și utilizare pașnică a spațiului cosmic, incluzând aplicații care să îmbunătățească calitatea vieții pe Pământ, precum și a contribui la dezvoltarea capacitățiilor spațiale din România și a expertizei necesare pentru o cercetare inovatoare în domeniul științelor fundamentale.

      ISS consideră drept misiunea sa: să conducă programe de cercetare, studii teoretice sau experimentale care să avanseze cunoașterea mediilor circumterestre, solare, galactice și extragalactice; să dezvolte instrumente pentru experimente spațiale sau terestre; să dezvolte și perfecționeze resursa umană prin implicarea studenților în procesul de cercetare; să fie dedicat promovării științei și educației publicului larg; să încurajeze dezvoltarea aplicațiilor și transferul tehnologic în beneficiul societății; să stimuleze parteneriate cu industria.

      Principalele domenii de activitate ale ISS sunt: științe și tehnologii spațiale; aplicații ale comunicațiilor spațiale; hardware pentru misiuni spațiale sau la sol; resurse computaționale.

      Principalele direcții de cercetare-dezvoltare sunt:

      1. Fizică Teoretică și Fizică Matematică
      2. Fizica Energiilor Înalte și Astrofizică
      3. Fizica Astroparticulelor și Cosmologie
      4. Tehnologie spațială și hardware pentru misiuni spațiale sau segmente la sol și procesarea datelor provenite de la sateliți
      5. Experimente, analiză de date și cercetări asupra plasmei spațiale
      6. Microgravitație, Dinamică Spațială și Nanosateliți
      7. Cumputing pentru aplicații și cercetări spațiale sau terestre
      8. Aplicații ale tehnologiilor spațiale și de telecomunicații

      Dorim să familiarizăm cititorii noştri cu activitatea mai puțin cunoscută în afara mediului de specialitate, a Institutului de Științe Spațiale.

      Astfel, proiectul “Studii avansate în sprijinul explorării spaţiului cu echipaj uman şi mijloace micro-robotice şi contribuţii avansate la înţelegerea şi evaluarea hazardurilor planetare” a avut ca direcţii de cercetare/teme: contramăsuri; cercetări avansate privind evaluarea și antrenarea personalului navigant aerospaţial folosind metode de investigaţie bazate pe managementul informaţiei şi a interacţiunii psiho-somatice în sisteme biologice; microsateliţi; cercetări avansate privind dezvoltarea şi metode de exploatarea a sistemelor şi formaţiilor de sateliţi artificiali de mici dimensiuni (micro şi nano-sateliţi) ca mijloace de explorare micro-robotică a spaţiului; planetare; cercetări avansate ale mediului planetare circumterestru în asociere cu interacţiunea complexă Soare-Terra-Lună şi cu hazardurile generate în cadrul sistemului Soare-Terra-Lună şi în general în cadrul Sistemului  Solar; date; cercetări avansate în legătură cu metode matematice avansate de prelucrare, prezentare şi exploatare a masivelor de date generate în experimentele asociate cu direcţiile de cercetare listate anterior (de ex. data mining, reţele neuronale, analiză neliniară etc);  în cadrul acestei direcţii de cercetare se vor investiga sisteme modele de sistem hard/soft demonstrative generate cu sisteme de dezvoltarea aflate în dotarea Institutului.

      Realizările s-au materializat ȋn contribuții pe direcţiile de cercetare privind prelucrarea, prezentarea şi exploatarea masivelor de date generate în experimentele asociate cu direcţiile de cercetare listate anterior.

      S-au realizat studii avansate în domeniul fizicii plasmelor spațiale și al interacțiilor solar terestre: studiul interacției jeturilor de plasmă cu magnetopauza terestră folosind simulări numerice complexe, studiul erorilor de măsură în experimente de spectrometrie de particule specifice misiunii Cluster a Agenției Spațiale Europene, dezvoltarea unui prototip pentru analizor de discontinuități în vântul solar și studiul propagării acestora în vecinătatea magnetosferei terestre, studiul anomaliilor magnetice selenare folosind date de la misiunea spațială ARTEMIS. Rezultatele obținute au fost valorificate prin prezentări la diverse manifestări științifice naționale și internaționale de profil, precum și prin publicarea de lucrări științifice în reviste de specialitate cu factor de impact ridicat.

      S-a realizat analiza și evaluarea tehnologiilor de VR si AR (AR – Augmented Reality/VR – Virtual Reality), cu perspective de utilizare în domeniul contramăsurilor și identificarea posibilelor categorii de aplicații în concordanță cu necesitățile ESA, precum și aprofundarea unui Roadmap ESA (European Space Agency-ESA) privind dezvoltarea anumitor soluții de contramăsuri concrete bazate pe AR/VR conforme nevoilor ESA prin programe specifice. Rezultatele s-au concretizat pe de-o parte în identificarea soluțiilor de AR/VR aflate în prezent pe piață; realizarea unei analize comparative de cerințe de sistem din punct de vedere hardware și software; identificarea tipurilor de aplicații vizate de ESA, implicit prezentarea unor scenarii specifice mediului spațial, unde folosirea tehnicilor de AR/VR poate aduce îmbunătățiri programelor și poate ajuta la succesul misiunilor cu un efort redus, iar pe cealalta parte s-a aprofundat un roadmap ESA privind dezvoltarea de soluții contramăsuri bazate pe AR/VR conforme nevoilor ESA, care să determine anumite soluții conceptuale înscrise în domeniul contramăsurilor la efectele adverse ale spațiului datorate factorilor stresori MIC (Microgravitație, Izolare, Confinare); identificarea Programelor ESA în cadrul cărora pot fi dezvoltate, demonstrate, implementate, verificate și validate tipurile de soluții identificate sau/și derivate din acestea. Alte rezultate pe aceasta tema au constat în explorarea disponibilității de utilizare a conceptului de Antropologie Informaţională, precum și în analiza exploratorie privind decriptarea operatorilor psiho-neuro-motori în sisteme biologice şi psihoneuro-somatice şi/sau acționale.  Pe tema microsateliți, s-a realizat evaluarea mijloacelor de a crește funcționalitatea stației de comunicații radio pentru alte tipuri de misiuni. Pe lângă misiunile clasice CubeSat, operate în banda UHF, au fost analizate cerințele impuse de extinderea în banda VHF, inclusiv în domeniul sateliților NOAA, precum și în benzise superioare S și X. Au fost identificate echipamente radio care să susțină atât cerințele actuale, dar care să poată fi adaptate pentru diverse misiuni ulterioare. Un asftel de exemplu îl consituie echipamentele de emisie-recepție de tip SDR – software defined radio. De asemenea, s-a avut în vedere securizarea infrastructurii existente, din punctul de vedere al monitorizării interferențelor externe cu echipamente de tip spectrum

      ”Mi-aș dori că Măgurele să devină un cluster de consultanță tehnică în România, care să ajute prin know-how dezvoltarea parcurilor industriale din toate regiunile țării.”

        Luna acesta, echipa asociației Magurele Science Park a vorbit cu Vlad Măcelaru, unul din fondatorii ClarK – ochelarii inteligenți cu realitate augmentată.

        Vlad Măcelaru

        1. Povestește-mi, te rog, despre produsul dezvoltat de tine.

        Echipa ClarK s-a format în decursul ultimilor 3 ani prin intermediul unor hackathons (competiții de prototipare) precum Startup Weekend sau NASA Space Apps Challenge. Echipa fondatoare a trecut împreună prin mai multe astfel de competiții de antreprenoriat și inovare înainte să dezvolte ochelarii ClarK. În momentul fondării, echipa număra 4 membri (Ionuț Moldovanu, Costin Costea, Alexandru Șolot și Vlad Măcelaru), ajungând acum la 9 persoane care lucrează la dezvoltarea unei perechi de ochelari inteligenți cu realitate augmentată.

        Practic, vorbim de un headset cu senzori ce permite vizualizarea și interacționarea cu date proiectate în câmpul vizual, provenite de la un server sau de la senzori locali. Ochelarii sunt destinați mediului industrial, de la construcții la industria aerospațială.

        2. De unde a pornit ideea?

        Ideea a pornit în 2018 când ne-am hotărât să participăm la un program de incubare, Innovation Labs. Căutând potențiale idei de produs, am combinat două idei la prima vedere nebunești: văzutul prin pereți și realitatea augmentată în industrie. În anii ce au urmat, conceptul a fost dezvoltat până la stadiul în care se află acum. Am trecut prin aproximativ 10 prototipuri pe care le-am testat, demontat și modificat în funcție de scenariile de utilizare.

        Echipa ClarK, la Innovation Labs

        Există în prezent astfel de headsets dezvoltate de Microsoft, Google sau Epson, destinate de asemenea mediului industrial. Nivelul de complexitate diferă de la un producător la altul, la fel și tipul de operațiuni ce pot fi făcute pe ochelari. Prețurile sunt încă destul de prohibitive în acest sector dar urmărim companii precum Apple ce anunță ochelari cu realitate augmentată pentru consumatori.

        Ochelarii ClarK

        3. Cum dezvolţi un produs de acest tip în România?Te rog să punctezi sursele de finanțare.

        Abordarea noastră de la început a fost concentrată pe produs, nu pe piață sau use case-uri. Fiind o piață incipientă, e important să conceptualizăm bine potențialul de business dar și să educăm industria în a adopta realitatea augmentată.

        Am învățat că dezvoltarea unor produse hardware inovatoare este mult mai dificilă față de software, fiind un dezechilibru între oferta de electroniști/ingineri și programatori, implicit mult mai puține cunoștințe în piața și dezvoltare mai înceată. Suntem nevoiți de asemenea să comandăm și să fabricăm componente în străinătate, ceea ce crește costurile de producție.

        Ca oportunități de finanțare în România putem vorbi despre cele “clasice”, anume  fonduri de investiții (venture capital), investitori privați (angel investors), fonduri europene sau granturi. Pe lângă acestea, o sursă de finanțare la nivel mic sunt competițiile. Am obținut astfel fonduri și resurse să dezvoltăm și să finanțăm operațiunile în ultimii doi ani. Acum va fi momentul pentru un level up, atât din punct de vedere al maturității companiei dar și o schimbare cerută de contextul pandemiei.

        4. Te-ai vedea colaborând cu un centru de cercetare pentru dezvoltarea unui produs?

        Cu siguranță. Un centru de cercetare reprezintă un ecosistem propice atât startup-urilor cât și firmelor mari, datorită proceselor și know-how-ului pe care un astfel de spațiu le aduce. Parteneriatul cu un centru de cercetare reprezintă un pas esențial în dezvoltarea produselor inovatoare, cu complexitate tehnică ridicată.

        5. Din punctul tau de vedere, care ar fi barierele in dezvoltarea de parteneriate si proiecte dintre mediul de cercetare si cel de business?

        Din nefericire, în România principalele bariere rămân finanțarea insuficientă și inerția ridicată a mediului de cercetare. Acest lucru s-a petrecut în mare măsură din cauza lipsei unor modalități prin care mediul de cercetare să colaboreze cu cel de afaceri. Sper totuși ca dezvoltarea de hub-uri sau parcuri științifice, cum este și Măgurele Science Park, să faciliteze formarea unor rețele funcționale de incubare și inovare, precum și să crească gradul de internaționalizare a cercetării românești.

        6. Cum ai vrea să arate Magurele/Regiunea Bucuresti-Ilfov, din viziunea ta, ca om de afaceri?

        În viziunea mea, aș vrea că Măgurele și Regiunea București-Ilfov să devină un mediu dinamic care să aducă împreună profesioniști și entuziaști din domenii variate: de la cercetători și oameni din mediul academic, la oameni de afaceri, ingineri, specialiști în producție și dezvoltare de produs, și nu în ultimul rând la investitori. Și nu mă refer doar la români, putem vorbi despre un centru specializat într-un anumit domeniu ce atrage profesioniști din afara granițelor. Practic, mi-aș dori că Măgurele să devină un centru interdisciplinar care să permită un proces complet de dezvoltare de produs, pornind cu cercetarea teoretică și terminând cu fabricarea și distribuția.

        Nu în ultimul rând, mi-aș dori că Măgurele să devină un cluster de consultanță tehnică în România, care să ajute prin know-how dezvoltarea parcurilor industriale din toate regiunile țării.

        Noi teme de cercetare inițiate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică – ICPE-CA Bucureşti

          Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică –  ICPE-CA Bucureşti lucrează la dezvoltarea unui sistem de ventilaţie mecanică destinat tratării persoanelor infectate cu noul coronavirus. ICPE-CA are o colaborare în acest sens cu INCD Turbomotoare COMOTI şi cu alte institute naţionale de cercetare şi universităţi. De asemenea, beneficiind de infrastructură de ultimă generaţie pentru prototiparea rapidă de tip imprimantă 3D, ICPE-CA a identificat o serie de componente destinate echipamentelor de protecţie şi tratament. În acest sens, Institutul a iniţiat o serie de discuţii şi parteneriate cu agenţi economici pentru producţia de echipamente specifice.

          ”Pentru a susţine acoperirea acestei nevoi urgente, ICPE-CA îşi coordonează eforturile în parteneriat cu instituţii de cercetare similare, agenţi economici sau autorităţile abilitate şi pune în slujba comunităţii cunoştinţele, expertiza şi infrastructura pentru a identifica noi soluţii pentru combaterea, prevenirea sau tratarea îmbolnăvirilor cu coronavirus”, declară conducerea instituției

          ICPE-CA a dezvoltat, în cadrul unor consorții de cercetare și a unor teme nucleu, materiale sub formă de straturi subțiri sau de nanoparticule cu efecte antimicrobiene și care sunt semnalate în literatura de specialitate ca fiind substanțe care pot neutraliza anumite virusuri. Și pe această direcție ICPE-CA își propune să dezvolte aplicații care să vină în sprijinul prevenției infectării cu SARS-CoV-2.

          Pentru obținerea rapidă de rezultate concrete și cu utilitate efectivă ICPE-CA a inițiat numeroase contacte în vederea atragerii în sprijinul demersului de realizare a ventilatorului a cât mai multor instituții și specialiști, pentru a beneficia de un spectru larg de competențe care să permită dezvoltarea unui echipament cât mai competitiv și util. Au fost demarate discuții și consultări atât cu specialiști, cât și cu factori de decizie din diverse institute naționale de cercetare — dezvoltare, precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare – COMOTI București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000 București (IHP) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației – INFLPR București, din mediul universitar, precum Universitatea Politehnică București, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” lași, Universitatea de Medicină „Grigore T. Popa” lași, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Academia Tehnică Militară București, dar și din mediul privat, precum S.C. MGM STAR CONSTRUCT S.R.L., societate cu o expertiză deosebită în funcționalizarea antimicrobiană și cu potențial antiviral a măștilor și instrumentarului medical prin depunerea de straturi subțiri nanostructurate.

          De asemenea, au fost stabilite contacte și au avut loc consultări cu specialiști din domeniul medical care lucrează în instituții de cel mai înalt prestigiu, precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș”, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară ‘I Cantacuzino”, Institutul Național de Boli Infecțioase – Prof. Dr. Matei Balș și spitalul Colțea.

          Discuțiile care au avut loc au condus la conturarea a mai multor variante constructive posibl de abordat, în prezent ICPE-CA fiind în curs de definitivare a unei soluții care să răspundă cerințelor de ordin funcțional, medical și care să poată fi realizată cu componente disponibile pe piața internă și internațională. Acest aspect trebuie avut în vedere, deoarece procesul de achizițiie de componente (senzori de oxigen și bioxid de carbon, senzori de presiune și debit etc.), demarate deja de către ICPE-CA pentru a grăbi realizarea echipamentului de ventilație, s-a confruntat și se confruntă cu dificultăți mari în ceea ce privește identificarea de furnizori care să poată livra rapid componente cu caracteristici compatibile cu destinația echipamentului.

          INCDIE ICPE-CA își oferă disponibilitatea pentru a-și implica expertiza umană și infrastructura din dotare și în alte proiecte care pot contribui la îmbunătățirea semnificativă a protecției și tratamentului populației și care să conducă la dezvoltarea de echipamente și tehnologii cu eficiență ridicată, demostrând astfel că cercetarea românească se poate ridica la cel mai inalt nivel de competitivitate.

          Tot în seria inovațiilor cu aplicabilitate directă ȋn domeniul sănătății, se regăsește “Produs granular pe bază de β-TCP pentru reconstrucţie osoasă”:

          Caracteristici produs:

          • compoziţie: fază unică β-Ca3(PO4)2, (β- TCP);
          • dimensiuni granule: 500-100 μm;
          • produs biocompatibil cu porozitate controlată;
          • osteoconductiv: permite dezvoltarea de os nou în mod gradual şi dezvoltă condiţii favorabile pentru vindecare;
          • bioresorbabil: este înlocuit treptat de osul nou format / vindecare rapidă;
          • este un produs 100% sintetic, fără risc de transmitere de boli;
          • nu necesită o nouă intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea produsului din zona afectată;
          • produsul este radio-opac la razele X: permite vizualizarea atât în timpul intervenţiei, cât şi post operator;
          • nu necesită condiţii speciale pentru depozitare şi conservare.

          Testare clinică: Adiţie de os sintetic

           Post extracţiune    1 zi după adiţie

          6 luni după adiţie     12 luni după adiţie

          Se recomandă pentru:

          1.ortopedie: în cazul fracturilor care nu se sudează, chisturi osoase, defecte osoase rezultate ca urmare a rezecţiei unor tumori, defecte congenitale;

          2. stomatologie: postextracţional, umplerea defectelor de tip chist, înălţarea crestei alveolare- în tratamentul bolilor paradontale;

          3. inginerie tisulară: suport pentru creştere şi transfer de celule osoase, suport pentru substanţe terapeutice– cu eliberare controlată.

          ”Profesorii trebuie să exerseze modalități variate de a transforma o strategie didactică specifică spațiului școlii într-una potrivită mediului online.”

          Inspector Școlar General Adjunct Ilfov, Cristina GHIȚĂ, ne-a povestit despre digitalizarea în sistemul educațional și măsurile luate de ISJ Ilfov, în contextul actual.

          1. Am avut parte de o digitalizare forțată în Romania, constrânși de situație, unde unele inițiative care erau în faza de concept, prin aceasta criză, au cunoscut o accelerare și implementare rapidă. În sistemul educațional, din opinia dumneavoastră, ce inițiativă digitală propusă în contextul pandemiei coronavirus ar trebui să rămână constantă și nu o opțiune?

          Susțin utilizarea platformelor de tip e-learning și nu neaparat aplicații de socializare sau de tip chat, care limitează unele atribute specifice e-learningului precum interactivitatea, aplicarea unor metode de evaluare moderne și diversificate, trasabilitatea activității instructiv-educative a elevilor și profesorilor. Ar fi indicat ca fiecare unitate de învățământ să-și completeze activitățile față în față cu utilizarea unitară a unor platforme educaționale de către elevi, profesori și chiar părinți. Există platforme gratuite, de mare succes în toată lumea, iar acolo unde comunitatea se implică mai activ în educație se pot achiziționa licențe pentru variate alte platforme, inclusiv programe de training pentru profesori. Este important ca utilizarea platformelor de e-learning să devină treptat obligatorie, odată cu asigurarea mijloacelor tehnice necesare elevilor și profesorilor, bine reglementă și în final, o obișnuință.

          2. Care au fost cele mai mari provocări avute în desfășurarea activităților școlare, odată cu instaurarea stării de urgență?

          O primă provocare a fost identificarea celor mai bune soluții de a susține lecțiile și de a integra toți elevii în activitățile educaționale. Am început prin căutarea de platforme și cât mai multe aplicații educaționale disponibile care să fie adaptate și eficiente în contextul actual. Unele școli dețineau deja platforme pentru catalogul electronic, cu extindere și pe componenta de învățare de la distanță și, în felul acesta profesorii au început folosescă instrumentele ofertate.

          De asemenea, provocările au căpătat amploare și ca urmare a feedback-ului primit de la elevi, generația „z” care, prin reacția lor proactivă au determinat profesorii să identifice și/sau să construiască activități de învățare adaptate, de cele mai multe ori împreună. De fapt, din experiențele avute cu elevii și profesorii în urma participării la diferite activități educative, organizate inclusiv la SmartLab Măgurele, am pornit într-o direcție care ne-a creat un cadru de percepție și valorizare a resurselor digitale adaptate conținuturilor specifice disciplinelor din curriculă în general, a științelor în special. În aceste momente, mai mult decât oricând, este extrem de important să existe o comunicare constantă și eficientă cu toți partenerii noștri educaționali, dar mai ales cu părinții elevilor. Sprijinul părinților în asigurarea desfășurării activităților online, dar și în asigurarea suportului moral al propriilor copii, preșcolarii și elevii noștri, a contat foarte mult.

          Ne dorim continuarea dezvoltării de instrumente utile în actul didactic și îndeosebi dezvoltarea unor module adaptate conținuturilor de învățare, respectiv de pregătire, de formare, de consiliere, a colegilor profesori. Din acest punct de vedere a însemnat un efort uriaș pentru mulți dintre colegii profesori, efort pe care intenționăm să-l valorificam la nivel județean printr-un kit de instrumente și o bază de resurse de învățare evaluate (ca exemple de bune practici). Toate aceste exemple de bune practici vor fi valorizate la nivel județean, pe site-ul ISJ Ilfov.

          3. Ce alte tehnologii ar merita implementate în școlile românești?

          Există infinite posibilități. Fiecare comunitate și școală trebuie să-și facă o analiză de nevoi. Apoi trebuie realizată o strategie care să implice nu numai achiziționarea tehnologiilor, dar și implementarea corectă și pe termen lung a acestora. Trebuie să  punem mai mare accent pe partea de training pentru toți actorii educaționali și mai ales pentru profesori și elevi. De exemplu, ideea de cloud computing mi se pare foarte bună, adică toate resursele curriculare să fie centralizate unitar și accesibile de oriunde. Mai mult, tot ce înseamnă management educațional ar trebui gestionat sub această formă. Există pași în acest sens, dar demersurile sunt eterogene. De asemenea, cred că trebuie să trecem la soluții digitale omogene la nivel național în scopul asigurării securității  copiiilor, personalului didactic și nedidactic.

          4. Care ar trebui să fie principalele direcții pe care trebuie să le urmeze Inspectoratul Școlar Județean Ilfov în următoarea perioadă de timp?

          Principalele direcții pe care ISJ Ilfov le-a inclus deja în Planul Județean de Intervenție Educațională vizează asigurarea accesului la educație pentru toți școlarii pe timpul suspendării cursurilor prin identificarea copiilor care, din diferite motive, nu dețin un device sau conexiune la internet. În acest sens ne propunem și deja s-au făcut demersuri pentru dotarea unităților de învățământ, a educabililor, a profesorilor prin colaborare cu autoritățile locale, asociațiile de părinți, diferite ONG-uri etc., cu resurse de tip desktop, laptop, tablete funcționale, telefoane, internet etc. pentru care țin să le mulțumesc. Este nevoie de solidaritate, implicare, voluntariat în această perioadă pentru a veni în sprijinul copiilor noștri.

          Pentru profesori este mai simplu deoarece pot împrumuta calculatoare de la școală sau se pot deplasa la unitatea de învățământ pentru a susține activitea online.

          O altă prioritate o constituie dezvoltarea unui cadru optim pentru realizarea coerentă a activităților de e-learning online. Ministerul Educației și Cercetării ne-a pus la dispoziție portalul Digital pe educred.ro, ca totalitate a platformelor de e-learning și a resurselor de învățare online asigurate și, după caz validate și recomandate. De asemenea, încercăm să dezvoltăm propriile resurse educaționale, în parteneriat cu diferite ONG-uri, așa cum s-a întâmplat inclusiv cu SmartLab Măgurele. Abia aștept să „descoperim” împreună noi produse digitale care să vină în sprijinul elevilor și al profesorilor!

          Sunt încă mulți colegi profesori care mai au nevoie de formare și consiliere în vederea realizării învățării online. Dar, în același timp, în județul Ilfov avem în prezent, multe școli cu variate exemple de bune practici în organizarea și desfășurarea activităților didactice de la distanță și sunt convinsă că, în cel mai scurt timp, cu sprijinul autorităților locale sau a diferitelor ONG-uri, toate școlile vor beneficia de servicii de calitate în acest sens.

          Ne dorim ca împreună, inspectori, profesori și alți experți în educație, alături de autoritățile locale și diferite instuții și ONG-uri partenere, să creăm și să dezvoltăm instrumente digitale care să asigure un management educațional performant și spijin în abordarea unui act educațional de calitate.

          5. Având în vedere experienţa dumneavoastră, care considerati că este urgenţa 0 în educaţia românească? Cu exceptia subfinanțării.

          Dezvoltarea strategiei de management educațional în general, a managementului resurselor umane, pe toate nivelurile, mai ales al formării inițiale și dezvoltării profesionale a profesorilor. Este esențială formarea continuă riguroasă, bazată pe identificarea nevoilor reale, dar mai ales dezvoltarea metodologiei de evaluare a cadrelor didactice în raport cu responsabilitățile avute și perfomanțele efectiv obținute, evaluare ce trebuie corelată atât cu mobilitatea cadrelor didactice, cât și cu salarizarea acestora. Digitalizarea sistemului de educație este o urgență nu numai pentru asigurarea învățării online, ca alternativă la normalitate, ci și pentru continuarea comunicării cu elevii, profesorii, părinții după reîntoarcerea în școală. O altă urgență o constituie adaptarea programelor/conținuturilor/instrumentelor de evaluare și notare la acest sistem de lucru.

          Aș mai face unele precizări legat de activitatea colegilor profesori,în vederea dezvoltării calității actului educațional în această perioadă:

          1. Scrierea de proiecte la nivelul unităților școlare trebuie impulsionată și susținută! Există cadre didactice care scriu și implementează proiecte, își asumă responsabilități  și un volum de muncă foarte mare, dar sunt slab diferențiate față de alți colegi. Acestea sunt cadrele didactice care pot accesa și finanțări pentru proiecte de digitalizare;
          2. Crearea unor echipe de lucru la nivel de școală care să dezvolte și să implementeze stategii de digitalizare, să facă analize de nevoi, să identifice resurse, să implementeze aplicații de tip e-learning performante, să le disemineze și să formeze colegii și elevii. Există resurse, dar trebuie creat cadrul prin care acestea să fie accesate.

          În încheiere, țin să precizez faptul că în această perioadă nu trebuie să transferăm în mod filel, identic, activitatea față în față în mediul online. Profesorii trebuie să exerseze modalități variate de a transforma o strategie didactică specifică spațiului școlii într-una potrivită mediului online.


          “Ne lipsește un departament de cercetare pentru a putea să facem prototipuri pentru lansare și gata de producție”

            Luna aceasta, am discutat cu Daniel Văduvă, co-fondator al start-upului din tehnologie, Kalium Labs, ce s-a numărat printre cele care au reprezentat România la evenimentul CES 2019, recunoscut drept cel mai mare târg de tehnologie pentru consumatori din toată lumea.

            1.Povestește-ne, te rog, despre produsul dezvoltat de tine.

            Primul produs dezvoltat de noi în 2017 nu este așa ușor de definit. Una dintre funcțiile lui de bază este boxa audio cu conexiune Bluetooth și Wi-Fi dar conform clienților noștri este mult mai mult. Pentru unii este un supererou, pentru alții o decorațiune iar pentru mulți un topic de conversație cu prietenii și colegii de la muncă. Am primit un mail de la un client care explica cât de mult i-a schimbat viața produsul nostru. Înainte să îl instaleze la birou nu prea vorbea cu niciun coleg, acum se adună în birou la el să asculte muzică.

            2.De unde a pornit ideea?

            Ideea s-a născut în 2016. Lucram la un design de aplicație pentru o firmă din Dubai. Voiam să facem un clip de prezentare și aveam nevoie de o boxa diferită. După un studiu de piață detaliat, nu am identificat niciun produs în range-ul pe care îl voiam, dar am descoperit că piața audio are nevoie de un refresh. Ne-am apucat să facem niste schițe de design pentru amuzament. Pe măsură ce testam diverse idei de design, ne-am îndrăgostit de ideea de a crea o boxa sub forma umanoidă și cu veleități de super erou. 500 iterații de design și 6 luni mai târziu am avut varianta finala de design.

            Este destul de greu să dezvolți un produs inovativ în Romania. Toți ne-au spus că nu merita să investim timp și bani.

            3.Cum dezvolţi un produs de acest tip în România? Te rog să punctezi sursele de finanțare.

            Este destul de greu să dezvolți un produs inovativ în Romania. Toți ne-au spus că este o idee proastă, că nu merita să investim timp și bani. Am finanțat ideea din surse proprii. Eram angajat în perioada aceea și lucram de la 9 la 17:00 și de la 19:00 la 23:00 la proiectul Sound Heroes. Cu banii câștigați la job, mi-am finanțat ideea și proiectul, am avut noroc pentru că aveam un salariu mare și am putut să susțin cheltuielile. M-am asociat cu un om de afaceri din Franța cu experiență în producție și împreună am lansat Sound Heroes. Prima lansare a fost un eșec total, dar am învățat o lecție importantă. Daca vrei să ai success trebuie să fii implicat 100%. Am renunțat la job și mi-am dedicat tot timpul în a face acest proiect un succes. Am avut și o oferta de vânzare a 45% din firmă pentru 2.000.000 euro, pe care am refuzat-o. Am regretat acea decizie de multe ori pentru că au fost momente când am avut nevoie de ajutor dar am reușit să răzbatem și să mergem înainte.

            Prima lansare a fost un eșec total, dar am învățat o lecție importantă. Daca vrei să ai succes, trebuie să fii implicat 100%.

            4.Te-ai vedea colaborând cu un centru de cercetare pentru dezvoltarea unui produs?

            Din 2016, noi am mai lansat produse și o colaborare cu un centru de cercetare ar fi ideală. Noi știm să facem prospectarea pieței și să identificăm produsele ce vor avea succes. Ne lipsește un departament de cercetare pentru a putea să facem prototipuri pentru lansare și gata de producție.

            5.Din punctul tau de vedere, care ar fi barierele in dezvoltarea de parteneriate si proiecte dintre mediul de cercetare si cel de business?

            O bariera mare este că cercetătorii nu văd beneficiile lansării în piață a unui produs. Se cercetează foarte mult în România, se dau și fonduri europene pentru aceste activități, dar rezultatul final trebuie să se reflecte în beneficiile pentru clientul final. Am văzut multe produse și idei foarte bune dezvoltate și pe urma lăsate să se adune praful pe ele într-un depozit cu diplomele aferente. După succesul avut, am reușit să închei parteneriate cu firma care să dezvolte produse gândite de firma mea dar cred că mulți designeri de produs ar beneficia de un parteneriat cu un centru de cercetare.

            Covid.Soleadify- un tool pentru cei care caută echipamente medicale.

              Florin Tufan, unul din fondatorii Soleadify (agentul de vânzări cu inteligență artificială), s-a gândit să își aducă contribuția în perioada această de criză și pune la dispoziția tuturor https://covid.soleadify.com, o colecție publică și gratuită de peste 100,000 companii din întreagă lume, care produc și distribuie echipamente medicale.

              În cadrul acestei platforme, pentru o identificare facilă, puteți vizualiza și datele de contact pentru fiecare producător/distribuitor, precum numere de telefon, emailuri, linkuri de social media și numele unora dintre angajați.

              Utilizatorii trebuie doar să caute un produs (în engleză), iar platforma va răspunde cu o lista de companii care produc sau distribuie produsul respectiv.

              Lista este disponibilă și în format excel, dacă vă este necesară vă rugăm să ne contactați.

              Finanțări noi pentru cercetători

                Au apărut noi apeluri de finantari puse la dispozitie de catre Ministerul Cercetării și Inovării destinate găsirii unor soluții în lupta contra virusului SARS-CoV-2.

                Termenul limită de depunere a expresiilor de interes este 21.04.2020 pentru toate cele 9 apeluri.

                Condiții minimale de participare:

                Fiecare potențial contractor poate depune o singură ofertă pentru fiecare proiect (cf.art.34 din HG 1265/2004);

                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare, în accepţiunea prevederilor art. 7-8(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002;

                Directorul de proiect nu îndeplinește această calitate și în altă ofertă depusă în cadrul prezentei competiții.

                Denumire apel Solicitanti eligibili Detalii Fonduri totale
                1. Abordări privind managementul sănătății publice în contextul pandemiei COVID-19 Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 500.000 RON aici

                2. Sistem informatic integrat de monitorizare şi modelare epidemiologică pentru limitarea efectelor pandemiei de coronavirus în cazul transmiterii comunitare
                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare
                800.000
                 RON
                aici
                3.Soluții și sisteme pentru activități de monitorizare și lucru aerian în sprijinul sistemului de sănătate publică în cazul pandemiei COVID-19 utilizând sisteme UAS Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare
                1.200.000
                 RON
                aici

                4. Dezvoltarea de soluții inovative pentru protecția personalului (expus profesional) și a populației împotriva contaminării cu virusul SARS-CoV-2
                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 1.200.000
                 RON
                aici

                5. Dezvoltarea de soluții inovative pentru decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (suprafețe, echipamente, spații închise și deschise)
                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 700.000
                 RON
                aici

                6. Dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (UV, microunde, raze X, biochimice, nanoparticule, altele)
                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 1.200.000
                 RON
                aici

                7. Dezvoltarea de prototipuri de ventilatoare cu parametri adaptați pentru asistarea paciențior infectați cu virusul SARS-CoV-2
                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 1.200.000
                 RON
                aici


                8. Dezvoltarea în regim de urgență a unor instrumente moleculare pentru evaluarea emergenței și re-emergenței COVID-19
                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 700.000
                 RON
                aici

                9. Dezvoltarea de tehnologii și sisteme de diagnostic local și la distanta eficiente al infectării cu virusul SARS-CoV-2
                Oferta de proiect poate fi transmisă de o singură instituție sau de către un consorţiu format din mai multe instituții, persoane juridice române cuprinse în sistemul naţional de cercetare – dezvoltare 500.000
                 RON
                aici

                Universitățile din România se implică în diminuarea efectelor COVID-19

                  Universitatea POLITEHNICA din București contraatacă în lupta împotriva SARS-CoV-2. Noi dezinfectanți, realizați de cercetătorii UPB, se află în testare. Inovatori și performanți, aceștia pot fi produși rapid, în cantități mari.

                  Soluțiile dezvoltate de către profesorii și cercetătorii din cadrul Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, în colaborare cu UMF – Craiova, Marine Research București și BIOTEHNOS București, se încadrează în categoria ”de ultimă generație”, unele dintre acestea având la bază nanoparticule de cupru, argint și aur dispersate în apă.

                  Ele au eficiență crescută împotriva familiei Coronavirus, dar și a altor microorganisme, agresivitate redusă față de mediul înconjurător și față de piele, un nivel ridicat de biodegradare și, nu în ultimul rând, pot fi produse rapid, în masă. Soluțiile dezvoltate ajută, după caz, la dezinfectarea suprafețelor de metal, sticlă, lemn plastic sau piele, dar și a băilor. Totodată, unele dintre acestea pot fi folosite pentru curățenia mâinilor.

                  „Ulterior fazei de testare, în cazul în care toate criteriile cerute sunt îndeplinite, universitatea noastră are specialiștii și infrastructura necesare pentru a produce aceste substanțe la scară largă, dacă va fi nevoie. Comunitatea UPB continuă să caute soluții concrete și să acționeze pentru a preveni și a limita răspândirea SARS – CoV 2, participând astfel la efortul general de mobilizare al societății” a declarat, Prof. Univ. Dr. Mihnea Costoiu, Rectorul Universității Politenhica Bucureşti.

                  Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, în parteneriat cu Centrul Regional de Genetică Medicală Dolj (CRGM Dolj) din cadrul SCJU Craiova  susțin dezvoltarea capacității de diagnostic prin tehnici de genetică moleculară (Real-Time PCR) la nivel local și regional. Astfel, personalul CRGM Dolj și UMF Craiova au asigurat expertiza, echipamentele și organizarea circuitelor funcționale pentru extracție, realizare mix PCR și amplificare necesare pentru implementarea  testării pentru detecția noului coronavirus (SARS – CoV – 2) în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș” Craiova (testare disponibilă începând cu data de 04 Martie 2020).

                  În vederea asigurării unei rate crescute a detecției infecției cu virusul SARS-CoV-2 în rândul populației din Oltenia, și implicit din România, CRGM Dolj și UMF Craiova, împreună cu centre de referință în diagnosticul și combaterea bolilor infecțioase din țară colaborează strâns pentru stabilirea unei strategii de testare care să permită organizarea de fluxuri de mare capacitate (high throughput) pentru diagnosticul genetic al patologiei infecțioase, în cadrul centrelor care dispun de resursă umană cu expertiză în biologie moleculară.

                  “Dinamica la nivel național şi internațional a epidemiei COVID-19 cauzată de virusul SARS-CoV-2 impune creşterea capacitătii de diagnostic prin tehnici de genetică moleculară (Real-Time PCR) la nivel local, regional şi internațional. De astăzi, 7 aprilie 2020, laboratorul este funcțional şi primeşte ȋn lucru probele furnizate de DSP Dolj” a declarat Prof. Univ. Dr. Dan Gheonea, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova.                                                                                                                                       

                  Radiografia bazata pe metoda PXI | O inventie patentata de catre Dan Stutman, cercetător principal la ELI-NP din România

                    Dan Stutman este cercetător principal la ELI-NP din România și cercetător principal la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității Johns Hopkins din SUA, unde conduce Departamentul Spectroscopie Plasmatică și Imagini cu Raze X.

                    Dl. Stutman propune o tehnologie inovativa care sa monitorizeze radiologic efectece COVID asupra plamanului.

                    Virusul COVID-19 actioneaza asupra plamanilor provocand distrugeri la nivel alveolar. Pandemia COVID necesita gasirea de metode noi de diagnosticare rapida a efectelor acestui atac. In plus, aplicarea si dezvoltarea de tratamente pentru pacientii care au fost infectati si afectati va necesita metode de monitorizare pe termen lung a efectelor COVID asupra plamanului. 

                    Distrugerile provocate de COVID in plamani sunt in marea majoritate a cazurilor detectabile prin tomografia 3D computerizata cu raze X (CT) (Fig. 1).  Metoda CT nu poate fi insa folosita pe scara larga pentru diagnosticarea efectelor COVID asupra plamanului, din cauza numarului limitat de sisteme CT in spitale si a costului ridicat per sistem (milioane). In plus, metoda CT nu poate fi aplicata in mod repetat pentru monitorizarea pacientilor pe termen lung, din cauza dozei mari de radiatie.

                    Radiografia 2D de plaman cu raze X (CXR) este folosita pe scara mult mai mare in spitale si clinici datorita costului mult mai mic al sistemului radiografic (approximativ 1/20 din costul CT) si a dozei de radiatie mult mai reduse (de sute de de ori mai mica decat in CT). Din pacate insa, efectele COVID asupra plamanului sunt mult mai putin, sau chiar deloc, evidente in radiografia 2D conventionala (Fig. 2). Aceasta deoarece atenuarea razelor X in tesutul poros pulmonar, pe care e bazata imagistica conventionala, este extrem de slaba. 

                    In ultimii ani insa, a fost dezvoltata o noua metoda de imagistica bazata nu pe atenuarea razelor X, ci pe schimbarea lor de faza (phase-contrast X-ray imaging, sau PXI). In tesuturile moi precum plamanul, probabilitatea de schimbare de faza este de sute de ori mai mare decat cea de atenuare, permitand o imagistica cu sensibilitate mult mai ridicata decat imagistica conventionala. Metoda PXI masoara micro-deflectiile unghiulare ale razelor X in tesut, producand pe langa imaginea conventionala bazata pe atenuare, o imagine bazata pe imprastiere de unghi mic (numita imagine “dark-field”) si o imagine bazata pe refractie, Sursa de raze X este un tub medical conventional.  

                    O inventie patentata la Universitatea Johns Hopkins din SUA (D Stutman si M Finkenthal, patent US8767915B2), permite aplicarea metodei PXI in conditiile necesare pentru imagistica clinica de plaman, adica voltaj al sursei de raze X de peste 100 kV si doza de radiatii mica. 

                    Studii facute la ELI-NP in colaborare cu Johns Hopkins University au confirmat capabilitatile metodei PXI pentru imagistica tesuturilor moi si au aratat ca aplicarea acestei metode folosind surse de raze X produse de laseri similari cu cei de la ELI-NP va putea revolutiona imagistica medicala.

                     Anul trecut, un prim studiu pe pacienti efectuat de cercetatori germani a aratat ca radiografia bazata pe metoda PXI are potential exceptional pentru imagistica de plaman. In particular, datorita structurii micro-poroase a plamanului, radiografia “dark-field” ofera vizibilitate mult mai mare pentru tesutul pulmonar decat radiografia conventionala, in care tesutul pulmonar este aproape invizibil (Fig. 3C si 3D). In plus, radiografia PXI indica cu claritate deteriorarile la nivel alveolar ale tesutului pulmonar, cum ar fi cele provocate de COPD (chronic obstructive pulmonary disease, Fig. 3A si 3B). De notat ca doza de radiatie folosita pentru radiografiile PXI in Fig. 3 este cea uzuala pentru radiografia de plaman, iar timpul de scanare a pacientilor este de cateva secunde, permitand retinerea respiratiei de catre pacient.

                    In concluzie, radiografia PXI are potentialul de a evidentia si diagnostica inca din stagii incipiente deteriorarea tesutului pulmonar provocata de COVID, fara a necesita tomografie computerizata 3D, si de a permite monitorizarea tratamentelor fara a expune pacientii la doze ridicate de radiatii.

                    Din motivele de mai sus, este propusa construirea in cel mai scurt timp posibil a unui sistem pilot de radiografie pulmonara PXI, pentru evaluarea pe pacienti in cadru clinic, a capabilitatii acestei metode de a detecta si diagnostica efectele COVID asupra plamanului, folosind doza de radiatie egala sau chiar mai mica decat cea in radiografia conventionala.                           

                    Sistemul va fi construit la ELI-NP bazat pe patentul de la Universitatea Johns Hopkins, ceea ce va permite operarea in conditii similare cu radiografia conventionala si cu doza de radiatie scazuta.  In urma rezultatelor sistemului pilot, ulterior pot fi proiectate sisteme care sa permita radiografia PXI pe scara larga in spitale si clinici.   

                    Dupa construirea sistemului pilot la ELI-NP, acesta va fi evaluat pe pacienti. Medici si radiologisti de la Universitatea Johns Hopkins vor participa la procesul de evaluare folosind tehnici de telemedicina.

                    Durata de constructie este estimata la aproximativ 6 luni, asumand proceduri accelerate de achizitie si de obtinere a aprobarilor necesare.

                    Fig. 1 A) Imagine sectionala CT de plaman atacat de COVID aratand formatiuni periferice tip ‘ground glass’ (incercuite cu linie intrerupta). B) Imagine sectionala CT dupa vindecare. [Evolution of CT Manifestations in a Patient Recovered from 2019 Novel Coronavirus (2019nCoV) Pneumonia in Wuhan, China, Heshui Shi, Xiaoyu Han, and Chuansheng Zheng, Radiology, February 2020].

                    Fig. 2 (A) Radiografie si (B) CT de plaman a unui pacient afectat de COVID. Imaginea CT arata opacitati tip “ground-glass” (zona cu sageti rosii in coltul stanga jos), care in imaginea radiografica, obtinuta la numai o ora dupa cea de CT, nu sunt insa vizibile. [Imaging Profile of the COVID-19 Infection: Radiologic Findings and Literature Review
                    Ming-Yen Ng, Elaine YP Lee, Jin Yang, Fangfang Yang, Xia Li, Hongxia Wang, Macy Mei-sze Lui, Christine Shing-Yen Lo, Barry Leung, Pek-Lan Khong, Christopher Kim-Ming Hui, Kwokyung Yuen, and Michael David Kuo, Radiology: Cardiothoracic Imaging 2020 2:1].

                    Fig. 3 (A) Radiografie PXI de imprastiere de unghi mic si (C) radiografie conventionala a plamanilor unui om sanatos. Plamanii sunt practic invizibili in radiografia conventionala, aparand insa cu contrast exceptional in radiografia PXI. (B) Radiografie PXI de imprastiere de unghi mic si (D) radiografie conventionala unui pacient suferind de COPD (chronic obstructive pulmonary disease), care afecteaza plamanii la nivel alveolar. Imaginea PXI a pacientului cu COPD arata o scadere drastica a intensitatii semnalului de imprastiere, datorata deteriorarii micro-structurii alveolare. Imaginea conventionala nu evidentiaza nicio indicatie de COPD          [T Urban et al, 9th International Symposium on Biomedical Applications of X-Ray Phase Contrast Imaging, Munich, January 2020].