Diverse

Când cercetarea și inovarea ne pot salva

Domnul Mihai Ganciu este un cercetător român care a parcurs Via Dolorosa în domeniul său de expertiză.

Dr. Mihai Ganciu, Cercetător INFLPR

De aici, din partea cealaltă, aceasta este percepția. Strict subiectivă. În Volumul 1, nr. 2, anul 2020 al revistei “Romanian Cyber Security Journal” a fost publicat articolul “Atomic Nitrogen Decontamination System (ANDS)”, avandu-i ca autori pe domnul Mihai Ganciu, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Măgurele (INFLPR) și de domnul Johannes Orphal, fizician german, director al Karlsruhe Institute of Technology (KIT).

De ce acest subiect acum?

Pentru că cei doi cercetători vorbesc în articol despre decontaminare. Un subiect dureros la ora actuală. Dar să vedem despre ce este vorba. “O descărcare (pulsuri de înalta tensiune cu amplitudine, frecventa, factor de umplere controlați) într-un flux de azot de puritate ridicata duce la disocierea unei parti din moleculele de azot, fluxul de azot astfel activat duce la formarea unor radicali chimici cu efecte biocide: N, O, OH, O3, etc.” Este vorba despre o metoda prin care azotul de puritate ridicata este activat prin disociere moleculara cu pulsuri de înalta tensiune, rezultând radicali chimici cu efecte biocide. Metoda permite deci decontaminarea spațiilor în care sunt eliberați radicalii chimici cu efecte biocide.

Mergând mai profund în rezultatele obținute până acum, am aflat că azotul atomic are efect antiviral și poate fi utilizat cel puțîn pentru decontaminarea aerului condiționat și pentru zonele închise. Azotul atomic este transportat de azot molecular și poate intra în zone în care dezinfectanțîi aflați în soluție nu ajung. Speciile active cu rol decontaminant (N, OH, NO, O, O3, etc.) sunt produse în urma reacțiilor plasmo-chimice induse de azotul atomic unde acesta poate ajunge. Date fiind aceste proprietăți particulare ale azotului atomic, acesta poate fi utilizat cu succes în spatii și locații cum ar fi avioane, trenuri, autobuze, metrou, ascensoare, camere de garda, salvări. Beneficiile imediate ale introducerii pe scara larga a metodei de dezinfectare cu azot atomic sunt: reducerea răspândirea infecțiilor virale, încetinirea răspândirii virusurilor dat fiind faptul că efluențîi gazoși cu efect decontaminant pătrund și în locurile ascunse, spre deosebire de alte metode.

Metoda domnului Ganciu a stârnit interes în diverse medii de cercetare europene și internaționale, comunitatea de cercetare validând teoretic ceretarile care au condus la rezultatul descris mai sus. Domnul Ganciu colaborează cu un agent economic în dezvoltarea unui prototip care să genereze reacțiile fizico – chimice necesare degajării radicalilor liberi cu efecte biocide. Este vorba despre Azel Designing Group, care a realizat realizat un echipament transportabil, la nivel de prototip (ATOMIC NITROGEN GENERATOR – ANG 00) pentru testare și elaborare proceduri de decontaminare. În paralel cu dezvoltarea acestui proiect extrem de important, domnul Ganciu încearcă să identifice surse de finanțare care să îi duca prototipul în piață.

Parteneri din străinătate s-au arătat interesați. În România, este dificil. Fondurile Ministerului Educației și Cercetării sunt reduse, fondurile structurale dedicate nu mai adresează proiecte ale Regiunii București Ilfov, data fiind situația economică globală, sponsorii nu mai sunt atât de generoși. Cert este faptul că o soluție extrem de valoroasă care contribuie la atenuarea efectelor unei situații extrem de dure, pandemia COVID 19, nu poate intra în producție pentru că nu exista finanțarea necesară. Domnul Ganciu și echipa dânsului nu renunță.

Încearcă să convingă…

Robotul UVD – cel mai performant instrument actual, ce poate fi folosit în lupta cu COVID-19, pentru a sprijini personalul medical, se află acum la Matei Balș, datorită Anei-Maria Stancu – CEO Bucharest Promo Robots.

    Am vorbit cu Ana-Maria Stancu, despre robotul care poate fi un aliat puternic în lupta cu COVID-19, în Romania, reușind să-i protejeze pe cei din linia întâi, personalul medical, de zonele infectate.

    Cine este Ana-Maria Stancu?

    Ana-Maria Stancu este CEO al firmei Bucharest Promo Robots, primul start-up din România adresat pieței de roboți umanoizi de servicii Românca De asemenea, Ana-Maria Stancu este fondatorul asociației E-Civis și inițiatoarea proiectului RoboHub, unde organizează cursuri de robotică pentru copiii din familii dezavantajate, a câștigat unul dintre aceste mandate.

    Ana Maria Stancu

    1. Spune-ne în câteva cuvinte despre Bucharest Robots și ce faceți voi.

    Bucharest Robots este primul start-up de roboți umanoizi și roboți de servicii din România. Ne-am înființat în 2017 și am accesat programul Start-Up Nation, prin intermediul căruia am cumpărat primii doi roboti umanoizi și o imprimanta 3D, iar apoi am mai investit într-un al treilea robot umanoid și un robot de dezinfecție cu lumina UVC. Serviciile noastre sunt de distribuție, mentenanță, închiriere pentru evenimente, dar și de realizare de aplicații personalizate pentru robotii pe care îi avem și de prototipare de soluții automatizate conform cerințelor clienților.

    2. În contextul actual, ai vorbit de foarte multe ori despre un robot autonom de dezinfecție cu lumina UVC. Ce ne poți spune despre el?

    Robotul UVD este cel mai performant instrument actual în combaterea infecțiilor nosocomiale, și a virușilor, bacteriilor și fungilor. Practic este o platformă robotică complet autonomă, care se plimbă singură în timp ce stau aprinse neoanele care emit lumina UVC. În felul acesta personalul este protejat și nu trebuie să mai intre în zonele infectate.

    3. Ce eficacitate și capacitate are?

    Robotul funcționează pe baza de lumina UVC. Lungimea de undă a luminii UVC de 254 nm care este considerată a fi nivelul optim de germicid. Similar cu UVA și UVB, UVC este produs de soare, dar nu poate penetra atmosfera Pământului. Această caracteristică a luminii UVC înseamnă că organismele nu sunt expuse UVC în mediul lor natural și, prin urmare, nu au dezvoltat o apărare naturală împotriva UVC. Contrar opiniei populare, lumina UVC nu ucide de fapt organisme. Lumina UVC dăunează structurii ADN a organismului, lăsând-o în imposibilitatea de a efectua funcții celulare normale cum ar fi diviziunea celulară. Aceasta face organismul inactiv și incapabil să infecteze. Robotul are baterii, care îi permit să se deplaseze autonom și să tina lămpile aprinse, iar când se descarcă se duce singur la stația de încărcare. Deci, funcționează pe baza de energie electrică și lămpile sunt eficiente până la 12 000 de ore de funcționare.

    4. Își poate desfășură activitatea și cu oameni în încăpere?

    Nu, lumina UVC este dăunătoare pentru oameni. Una dintre condițiile de siguranță pentru pornirea lămpilor robotului este că cineva să confirme că nu există oameni sau animale în încăpere.

    5. Țările cele mai afectate de COVID-19 folosesc acest sistem?

    Da, în acest moment China a comandat circa 200 de unități, Italia are în formate multe spitale, Taiwan, Spania și majoritatea țărilor au început să îi contacteze pe cei din Danemarca pentru comenzi.

    6. Ai avut discuții cu autoritățile din Romania cu privire la el?

    Avem discuții cu autoritățile romane. Am contactat împreună cu Asociația Suport reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și ne-am oferit să punem la dispoziție robotul în câteva din spitalele din București care primesc cazurile de coronavirus. Momentan este la Institutul Matei Balș, urmând să așteptăm instrucțiuni să îl ducem și în alte spitale care au nevoie de el. Încă nu știm dacă statul vă comanda sau nu, noi am vrut să îl punem la lucru în aceste momente când este cea mai mare nevoie de el.

    Robot UVD, în acțiune

    7. Dar cei din mediul privat? Mai ales companiile cu mulți angajați?

    Am transmis informări și către companiile private pentru că cele care funcționează acum cu siguranță au nevoie să își protejeze angajații. Momentan toți analizează în cadrul departamentelor de achiziții.

    8. De asemenea, în momentele acestea vorbim și de o digitalizare forțată implementată, în sistemul public. Dacă am fi fost mai pregătiți la acest capitol, cum crezi că ar fi decurs lucrurile în situația actuală?

    Din păcate, e foarte greu să faci o digitalizare, pe care mediul privat o solicită de ani de zile, în doar câteva zile și mai ales, sub presiune. Cred că vom face, dar vom face acest lucru pe soluție de avarie și nesustenabil. Ce îmi doresc foarte mult este că după ce scăpam cu bine de această pandemie, autoritățile să nu uite toate lecțiile învățate până acum și să ne mobilizăm să facem o digitalizare și o automatizare adevărată.  

    Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare

    Orizont Europa este un program-cadru nou menit să permită obținerea unui impact maxim în contextul caracterului în permanentă schimbare al cercetării și inovării, cu o arhitectură concepută pentru o mai bună coerență și performanță. Se propune folosirea unei structuri bazate pe trei piloni, fiecare pilon fiind interconectat cu ceilalți și completat cu activități de sprijinire, pentru a consolida Spațiul European al Cercetării. Primul pilon, „Știință deschisă”, va asigura continuitatea programului Orizont 2020 în ceea ce privește sprijinirea excelenței științifice, în cadrul unei abordări ascendente, pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniul științei și dezvoltarea cunoștințelor și competențelor de înaltă calitate, prin intermediul Consiliului european pentru cercetare, al acțiunilor Marie Skłodowska-Curie și al infrastructurilor de cercetare. Principiile și practicile științei deschise vor fi integrate în ansamblul programului. Al doilea pilon, „Provocări globale și competitivitate industrială”, va continua să acopere provocările societale și tehnologiile industriale în cadrul unei abordări descendente, raportată la provocările și oportunitățile legate de politici și de competitivitate la nivelul UE și la nivel mondial. Aceste provocari globale sunt integrate în cinci clustere („Sănătate”, „O societate sigură și favorabilă incluziunii”, „Dezvoltarea digitală și industria”, „Climă, energie și mobilitate” și „Alimente și resurse naturale”), aliniate la prioritățile de politică ale Uniunii și la cele mondiale (obiectivele de dezvoltare durabilă) și vor avea drept motor principal cooperarea și competitivitatea. Integrarea în clustere, fiecare având o serie de domenii de intervenție, este menită să stimuleze colaborarea interdisciplinară, multisectorială, politici adecvate și colaborare internațională, crescănd astfel impactul și valorificând potențialul de inovare ȋn zonele ştiințifice crossborder. Inovarea va fi sprijinită în cadrul întregului program,  dar cel de-al treilea pilon privind inovarea deschisă se va concentra în principal pe extinderea inovării revoluționare și creatoare de piețe prin instituirea unui Consiliu european pentru inovare, va sprijini dezvoltarea ecosistemelor de inovare europene și va continua să ofere sprijin Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT). Consiliul european pentru inovare va oferi un „ghișeu unic” pentru inovatori cu potențial ridicat.Activitățile vor fi definite în principal printr-o abordare ascendentă. Acest lucru ar trebui să simplifice și să raționalizeze în mod semnificativ sprijinul actual, precum și să elimine orice lacune care ar putea să existe între finanțarea prin granturi în alte părți ale programului Orizont Europa și instrumentele financiare ale InvestEU. De asemenea, se va acorda sprijin pentru colaborarea cu și între agențiile naționale și regionale pentru inovare, dar și oricărei alte entități publice sau private și generale sau sectoriale din sectorul european al inovării.

    Cei trei piloni vor fi susținuți de activități pentru a consolida Spațiul European al Cercetării, și anume: partajarea excelenței pentru a exploata pe deplin potențialul în țările mai puțin performante în domeniul C&I, astfel încât acestea să atingă standardele de excelență ridicate ale Uniunii (de exemplu, prin formarea de echipe, programe de înfrățire, catedre SEC) și reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, acoperind următoarea generație a mecanismului de sprijin al politicilor.

    Această parte va include, de asemenea, acțiuni legate de: activități prospective; monitorizarea și evaluarea programului-cadru și diseminarea și exploatarea rezultatelor; modernizarea universităților europene; sprijinirea cooperării internaționale extinse; și știința, societatea și cetățenii.

    Pentru a aduce acest nou program mai aproape de comunitatea ştiințificaă şi de afaceri din România, Asociația „Măgurele Science Park” ȋmpreună cu Ministerul Educației și Cercetării, organizează ȋn data de 3 martie 2020 evenimentul “Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare

    Agenda evenimentului cuprinde prezentări susținute de echipa Ministerului Educației și Cercetării – componenta de cercetare, dedicate elementelor de noutate din programul Orizont Europa: misiuni și parteneriate europene, Consiliul European al Inovării dar și ultimele informații despre regulile de participare din Orizont Europa, precum și despre măsurile destinate îmbunătățirii participării țărilor cu performanțe modeste în cercetare și inovare.

    Evenimentul va avea loc la Universitatea ”Politehnica” București, Splaiul Independenței nr. 313, București, Sector 6, Sala Amfiteatru AN010 „Radu Voinea”.

    Pentru detalii privind Agenda evenimentului și pentru înscriere accesati acest link.

    Despre platforma LambdaChecker, cu co-fondatorul acestuia – Olteanu Alexandru-Corneliu, de la UPB, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Departamentul Calculatoare.

      Luna aceasta, discutăm cu  Șef de lucrări dr. ing. Olteanu Alexandru-Corneliu la Universitatea Politehnică București, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Departamentul Calculatoare, despre Platforma LambdaChecker.

      Pasiunea pentru calculatoare l-a inspirat mereu în tot ceea ce a făcut și l-a determinat să se dedice modalităților prin care calculatoarele și tehnologia informației pot ajuta oamenii să trăiască într-o societate mai buna.

      1.Spune-ne, te rog, cine este Alexandru Olteanu și de unde pasiunea aceasta pentru IT&C?

      De mic am știut că îmi plac calculatoarele. Am început de la 7 ani cu cercul de programare de la Palatul Copiilor și practic, profesional, am făcut doar asta. Mi-a plăcut să îmbin pasiunea pentru calculatoare cu cea pentru teaching și, după ce am terminat facultatea, am rămas în colectivul departamentului.

      2. Vorbește-ne despre platforma Lambda Checker.

      Am început acest proiect acum aproape un an alături de Emil Racec, absolvent al facultății noastre și fondator al Academiei DevMind, din nevoia pentru instrumente mai bune în activitatea noastră de teaching.

      3. La ce stadiu se află? 

      Lucrăm la un prototip, cu ajutorul unei echipe de studenți din Facultatea noastră, din ciclul de licență și cel de master. De asemenea, căutăm cât mai multe instituții interesate să îl folosească și prospectăm linii de finanțare. Există deja un prototip public http://lambdachecker.com, actualizat regulat, unde studenții și partenerii pot observa în timp real stadiul produsului.

      4. Cui se adresează?

      Platforma este gândită în primul rând în jurul studenților care doresc să invețe programare, într-un mediu interactiv și antrenant, care să îi ghideze într-un mod inteligent spre progres. În același timp, ne propunem să oferim această platformă ca un instrument pentru instituțiile care oferă cursuri de programare, fie ele instituții tradiționale precum universități sau licee, dar și alternative, precum academiile de coding. Nu în ultimul rând, de el pot beneficia și companiile care își doresc să evalueze tehnic candidații la interviu, într-un mod mai profund și mai bine documentat decât până acum, desigur cu acceptul candidaților.

      4. În ce masură aceasta poate avea aplicabilitate și pe piață?

      Studiul domeniului IT în România, dar și la nivel global, este extrem de interesant pentru studenți de toate vârstele. Aplicabilitatea pe piață este dovedită de alte platforme de același gen, precum HackerRank sau LeetCode. Spre deosebire de acestea însă, ne dorim să împingem lucurile un pas înainte, în termeni de performanță și utilizabilitate. Să rezolvăm minusuri pe care Emil și cu mine le-am resimțit în activitatea noastră de teaching, folosind platformele existente. Răspunsul instituțiilor cu care am vorbit până acum este unul pozitiv, speram să fie confirmat în perioada imediat următoare de un prototip complet și o finanțare.

      5.Dacă ai fi pentru o zi ministrul educației și cercetării, care sunt primele trei lucruri pe care le-ai schimba, în materie de digitalizare?

      Ideea de a oferi fiecărui elev cate o tabletă mi se pare bună. I-aș oferi fiecărui elev cate o tabletă basic, cu un upgrade pentru cei care dovedesc că se pot menține într-un program prin care să învete un standard de cunoștințe IT, poate chiar programare.

      ALLEVO – Poveste de succes

        La mai bine de 20 de ani de la înființare, Allevo, o afacere de familie, s-a reinventat și își datorează succesul unității echipei în fruntea căreia se află și a unei abordări profesionale a managementului firmei.

        Ioana Guiman, Managing Partner Allevo, ne-a vorbit despre firma de software Allevo.

        1.Ultimii 3 ani constituie o perioadă de reinventare din istoria companiei Allevo: granturi, investiții, accelerator, Silicon Valley. Cum ați gândit strategia de dezvoltare Allevo? Ce urmează?

        Strategia a fost articulată cu ajutorul unor oameni extraordinari, profesorii de strategie Ron Meyer și Roemer Visser de la Universitatea TIAS din Tilburg. Piață e invadată momentan de cursuri de leadership, de strategie, de inovație și de consultanți care își oferă serviciile. Am căutat ceva care să fie aplicabil, de bun simt și, nu în ultimul rând, de calitate. Ron și Roemer ne-au ajutat să ne identificăm puntele forte și lucrurile pe care dorim să ne concentrăm.

        Apoi, bineînțeles că strategia principală a fost să dezvoltăm produse noi și să obținem clienți noi. Planetele s-au aliniat și în 2017 ne-a fost aprobat un grant în valoare totală de 6.805.370 lei, din care asistență financiară nerambursabilă 3.570.229 lei, prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, pentru proiectul TOSS. Aplicația principală dezvoltată, FinTPc, automatizează fluxurile financiare pentru IMM-uri și trezorerii de corporație. Proiectul se finalizează acum, pe 15 martie 2020 și se continuă cu o investiție primită de la Innovation Norway, prin programul “SMEs Growth România”, suportat de EEA and Norway Grants. Innovation Norway ne-a aprobat un grant în valoare totală de 738.375 EUR și valoare nerambursabilă de 420,000 EUR pentru dezvoltarea proiectui Whizzer, care este o continuare foarte frumoasă a proiectului TOSS.

        Proiectl Whizzer este ambițios și își propune să realizeze o aplicație care oferă operațiuni financiare “as a service” către IMM-uri. Vrem să ajutăm IMM-urile să automatizeze și să centralizeze fluxuri financiare uzuale la un cost scăzut: balanță contabilă, plăți salariale, flux de numerar, conturi contabile, raportare contabilă.

        În Silicon Valley am ajuns după un program intens pentru scale-ups, în care am fost selectați de către InnovX. Am făcut foarte multe lucruri în acest program, de la mentorship cu oameni cu expertiză în zone diferite de business, la implementarea conceptelor Blue Ocean Strategy, la cursuri MITx și participare la evenimente și tara și peste mări și țări, în Silicon Valley. Planurile de viitor includ să finalizam cu succes cele două grant-uri, să identificam niște parteneri puternici care să ne ajute să creștem și să ne dezvoltăm, să ne întărim și extindem echipa și să livram în continuare servicii financiare de calitate. Până acum am crescut organic și am făcut-o prin propriile forțe, gestionând compania pe care o avem pentru un singur lucru: excelență.

        2. Vedeți realizarea unui proiect Allevo pe transfer tehnologic de produs sau tehnologie?

        Ne dorim de câțiva ani să colaborăm într-un fel productiv cu universitățile pe proiecte de R&D. Sperăm ca vom avea resurse să facem acest lucru în viitor.

        nu este ușor să scrii o aplicație pentru un grant, dar este cu atât mai greu să implementezi un grant. În acel moment trebuie să puteți să faceți ce ați inclus în planul de afaceri. La momentul aplicării poate părea o problemă pentru viitor, dar planificați-vă viitorul și asigurați implementarea proiectului și trasabilitatea și transparenta activităților și a livrabilelor.

        3. Ce sfaturi le dați celor care doresc să acceseze finantări pentru dezvoltarea bussines-ului?

        Cel mai important este să știi cu mare exactitate pentru ce ai nevoie de bani și de câți bani ai nevoie. După ce clarifici acest lucru, analizezi sursele de finanțare disponibile și le alegi pe acelea pentru care simți că trebuie să faci cele mai puține compromisuri. Pentru Allevo, faptul că în România sunt disponibile granturi care oferă fonduri nerambursabile este un lucru fenomenal. Este un mijloc de creștere care e drept că cere un angajament birocratic, dar care asigură resursele necesare pentru creșterea unei afaceri. Este un instrument care ajută companiile locale să facă față competiției venite în Romania cu resurse din afară. Sfatul meu, dacă doriți să accesați un grant, este să citiți singuri schema de finanțare, să porniți de la buget și să contribuiți activ la scrierea planului de afaceri. Unui consultant îi va fi extrem de dificil să înțeleagă caracteristicile business-ului vostru și riscați să nu obțineți finanțare daca lăsați totul în mâinile experților din piață. Colaborați cu un consultant care să vă ghideze, să vă răspundă la întrebări și să vă ajute să implementați proiectul, dar nu lăsați totul în mâinile lui. Implicați-vă.

        Încă ceva important: nu este ușor să scrii o aplicație pentru un grant, dar este cu atât mai greu să implementezi un grant. În acel moment trebuie să puteți să faceți ce ați inclus în planul de afaceri. La momentul aplicării poate părea o problemă pentru viitor, dar planificați-vă viitorul și asigurați implementarea proiectului și trasabilitatea și transparenta activităților și a livrabilelor.

        4. Cum ai vrea să arate Magurele/Regiunea Bucuresti-Ilfov, din viziunea ta, ca om de afaceri?

        Mi se pare extraordinară inițiativa de a transforma Măgurele Science Park într-un loc în care să se facă cercetare, inovare, dezvoltare de produs în domenii STEM și în special IT. Îmi doresc să văd multe startup-uri care să pornească la drum de acolo și care să aibă produse proprii. Îmi doresc ca investitorii să se plimbe pe culoare că în snoavele despre Silicon Valley. Și îmi doresc că cercetarea din România să capete puțin mai multă recunoaștere. Există cercetare la nivel apropiat de cel din vest, dar foarte putini cunosc acest lucru; iar mulți dintre cercetători sunt niște oameni extrem de capabili, bine instruiți și, din păcate, prost plătiți. Mi-aș dori că prin astfel de initiațive să se încurajeze migrația oamenilor competenți și către România, nu doar dinspre România.

        Îmi doresc ca investitorii să se plimbe pe culoare că în snoavele despre Silicon Valley. Și îmi doresc că cercetarea din România să capete puțin mai multă recunoaștere.

        5. Ce cărți recomanzi viitorilor antreprenori?

        Beletristica, te ajută foarte mult să ții mintea activă, să știi să porți o discuție, să anticipezi situații, să devii un bun strateg și un bun comunicator. Strict legat de business, sunt un mare fan Clayton Christensen. Teoria „jobs to be done” este de fapt esența unui business de succes.

        Recomand și podcast-uri, la volan, cât gătești, când ai timpi morți în casă sau la birou. Sunt o sursă bunicică de informații și te protejează de non-știrile din media. Asculți subiectele care te interesează.

        Invitație la Evenimentul: ”Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare”, organizat de Asociația ”Măgurele Science Park”

        Suntem onorați să vă invităm la evenimentul “Orizont Europa – Cel mai ambițios program cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare”, organizat de Asociația „Măgurele Science Park” impreună cu Ministerul Educației și Cercetării, care va reuni participanți din rândul:
        • mediului de cercetare;
        • mediului academic;
        • companiilor, cu precădere al întreprinderilor mici și mijlocii;
        • autorităților publice;
        • asociațiilor profesionale și organizațiilor care sprijină mediul de afaceri;
        • mass-mediei;

        Evenimentul se doreste a fi o primă initiativă a asociației „Măgurele Science Park” pentru promovarea surselor de finanțare dedicate activităților de cercetare și inovare, precum și crearea cadrului de identificare și stabilire a parteneriatelor, în scopul creșterii participării României, prin propuneri de proiecte, la apelurile acestui program european.

        Evenimentul va avea loc la Universitatea ”Politehnica” București, Splaiul Independenței nr. 313, București, Sector 6, Sala Amfiteatru AN010 „Radu Voinea”, clădirea rectorat.

        Pentru a participa la acest eveniment, înregistrează-te aici:

        Te invităm la cursul ”Despre roboți şi automatizare – între mit și realitate”!

          UPDATE: termenul de înscriere a fost prelungit până la data 12 martie 2020! Cursul va avea loc vineri 13 martie 2020.


          Asociația “MĂGURELE SCIENCE PARK” este parteneră a BUCHAREST ROBOTS în organizarea cursului ”Despre roboți şi automatizare – între mit și realitate”.
          Cursul va avea loc vineri, 28 februarie 2020, la sediul ROBOHUB, Str. Mihai Eminescu 19 – 21, sector 1, ȋn intervalul orar 09.30 – 14.30.
          Partenerii Asociației “MĂGURELE SCIENCE PARK” beneficiază de DISCOUNT de 30%.
          Pentru înscrieri accesează pagina www.vinrobotii.ro/#inscrieri și menționează codul “MAGURELESCIENCEPARK” la secțiunea ”datele de facturare”, pentru a beneficia de discount.

          Evenimentul „Conectăm Știința cu Afacerile” organizat de Asociația Măgurele Science Park și-a propus crearea de punți de colaborare între cercetare, mediul de afaceri și autoritățile publice

            În data de 12 decembrie 2019, la sediul ELI-NP din Măgurele, la evenimentul organizat de Asociația Măgurele Science Park (MSP), oamenii de stiință, cercetătorii, oamenii de afaceri, investitorii și reprezentanți ai autorităților locale au discutat despre soluții pentru creare de punți de colaborare pentru transfer tehnologic, după ce institutele de cercetare partenere ale MSP și-au prezentat oferta valoroasă de cercetare.

            Acest workshop, “Bridges between Science & Business”/”Conectăm Știința cu Afacerile”, organizat la sediul ELI-NP din Măgurele, județul Ilfov, este primul eveniment de acest fel organizat de MSP care și-a propus să conecteze știința și cercetarea aplicată cu afacerile.

            Concluzia generală a fost că evenimentul are un potențial mare de impact prin aducerea față în față a celor interesați în deschiderea barierelor dintre cercetare, administrația publică și guvernamentală și mediul de afaceri.

            Acest demers este considerat de către partenerii MSP a fi extrem de important pe termen lung pentru a consacra pe plan național și internațional Măgurele Science Park și viitorul său ecosistem dedicat științei si tehnologiei.

            Pentru a marca importanța evenimentului “Bridges between Science & Business”, alături de reprezentațiii institutelor de cercetare și universități, care și-au prezentat oferta, au fost prezenți și au luat cuvântul președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, directorul Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Nicolae Zamfir și directorul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Adrian Curaj. Evenimentul este privit ca un punct important în crearea unei zone de maximă importantă pentru regiune care să genereze creștere economică accelerată pe cei mai importanți vectori – știința, tehnologie de vârf și industrie de viitor.

            Aducând față în față reprezentanți semnificativi ai zonelor de știință si de business în prezenta reprezentanților entităților publice care și-au manifestat întregul interes și deplina angajare în acest proiect s-a plecat de la identificarea punctelor critice care au făcut ca această creștere economică bazată pe cercetare de vârf și tehnologii inovative să nu fi avut pană în acest moment dezvoltarea dorită.

            Privind din partea ofertei, a mediului de cercetare, barierele sunt văzute plecând de la cele mai presante cerințe de funcționare a domeniului, înțelegând atât modul de funcționare cât și limitările.

            Cele definitorii sunt incertitudinile în planificarea și estimarea duratei cercetării până la posibila disponibilitate pentru industrie. În aceste condiții, în situația în care conceptual produsul final si avantajele acestuia sunt clare din momentul apariției ideii, este extrem de stresantă durata de timp mare de la dezvoltarea unei cercetări până la introducerea în fabricație.

            Dincolo de tentația cercetării de tip “blue ocean” care este recompensată corespunzător în lumea cercetătorilor – recunoaștere, lucrări publicate, grade câștigate, promovări – trecerea de la teme teoretice la teme practice este dificilă, întrucât exista o încredere scăzută în cercetarea aplicativă.

            În lipsa unor punți de comunicare permanentă, circulația informației fiind limitată, căutarea cererii din partea industriei este văzută ca un obstacol de netrecut în lipsa unei baze de date cu domeniile de activitate al IMM-urilor văzute în mod practic, în afara schemelor si șabloanelor birocratice. Evident că și lipsa unei baze de date cu domeniile de activitate, competențele și rezultatele validate ale INCD-urilor, ale I-AR-urilor și al Universităților este văzută ca o piedică în racordarea la realitățile si cerințele pieței.

            Si întrucât suntem într-o țară în care accesul la finanțare a fost și este încă dificil, finanțarea proceselor de cercetare, dificultatea accesării programelor și competițiilor de cercetare este considerată o problemă datorată dezvoltării insuficiente a polilor de cercetare (consorțiilor). Pornind de la același considerent, în aceeasi situatie se poziționează și IMM-urile, cu procente de cofinantare ridicate în cercetare, care implică eforturi si expunere suplimentară în condiții de incertitudine.

            Lipsa de apetență pentru risc si experiențe ratate de dezvoltare au dus între timp la o lipsă a stimulării personalului CDI către dezvoltarea tehnologică și a produselor cu valoare adăugată mare, făcând ca aceștia să se orienteze spre zone mai puțin riscante, în condițiile în care valoarea pe care o adaugă cu noile proiecte scade.

            În același timp metodologiile adoptate și lipsa de viziune fac ca indicatori de durabilitate post-proiect folosiți în acest moment să fie greu de realizat. Problema este în aceste condiții lipsa unei viziuni și curajul de a propune alternative care să poată fi acceptate de către mediul public și mediul de afaceri.

            Ambele sectoare – si cel de stat, și cel privat, trebuie să participe activ in definirea programei, astfel încât  să existe o abordare coerentă și cu adevărat axată pe rezultate în procesul de selecție a proiectelor.

            În aceeași notă, mediul de cercetare percepe ca o problemă lipsa unor compartimente de interconectare cu cercetarea care să aibă aceleași obiective în timp ce vorbește aceeași limbă cu cercetătorii. Chiar si așa, cercetătorii văd ca o mare problemă lipsa unor departamente de cercetare cu obiective clare în cadrul companiilor pentru a interfața cu mediul de cercetare folosind un limbaj si instrumente comune, aliniind practice de ambele părți viziunea si modul de lucru. Întrucâtva aceasta se aliniază cu o alta problema identificata de către mediul de afaceri – lipsa unei alinieri pe viziune si pe așteptări intre mediul științific si de cercetare si mediul de business.

            În timp ce în anumite condiții este văzută ca un avantaj, deschiderea către piața internațională este făcută punctual și în situații cu obiective specifice, o racordare la nivelul companiilor mari este încă un vis îndepărtat întrucât componenta de cercetare a companiilor multinaționale este mult prea puțin expusa potențialilor parteneri romani iar aceștia nu sunt racordați la viteza si condițiile economice ale acestora.

            Nu doar demografia a lovit în reducerea forței de muncă specializată ci si  deschiderea granitelor europene fată de România, în 2002.. La aceasta contribuie si neconcordanța dintre programele de învățământ și cerințele mediului de afaceri, pe domenii specifice. Întrucât cea mai mare parte din cercetători se îndreaptă spre zona în care cochetează cu consultanta de afaceri sau retragerea la pensie, lipsa unei generații bine pregătite care sa le ia locul pe termen mediu devine un factor de risc.

            Cea mai ușoară explicație este bugetul mic alocat pentru cercetare în toți acești ani, dar problema este mai complexă întrucât banii sunt doar parte a soluției, nu soluția. Aceasta se leagă cu una din cele mai grele probleme acuzate de către partea de cercetare si anume lipsa dotărilor. Din păcate, dotarea pentru cercetare, mai ales datorita seriilor mici sau unicate, implică costuri ridicate și chiar și pentru o dotare generică se ajunge la valori prohibitive.

            O problema identificată din zona companiilor de către cercetători este utilizarea pe scară largă în mediul de afaceri a IA și Data Analitic. Dincolo de faptul că reprezintă o abordare multidisciplinară și inovatoare, pentru mediul de cercetare este mai greu sa împingă o companie de producție să alterneze cicluri de cercetare si explorare cu cicluri de exploatare si optimizare.

            Motivele par a porni de la decuplarea științei si cercetării de industria aplicată de după 1990. Primul si cel mai important factor în viziunea cercetătorilor este lipsa de predictibilitate în economie și industrie.

            Pe de o parte este mersul lumii moderne în care rupturile de ritm, salturile științifice si tehnologice care nu mai pot fi prezise, ciclurile de dezvoltare mult scurtate, un lucru normal în noua economie.

            Pe de alta sunt șocurile si surprizele care au marcat economia națională după 1990.

            Lipsa de constanță în direcțiile si politicile de dezvoltare între ciclurile electorale, impactul major pe termen lung al crizelor economice au impact mult mai mare fată de ce poate fi considerat la o prima estimare.

            Lipsa de încredere a dus de la orientarea spre proiecte cu impact mic dar sigur pe termen scurt până la reducerea dramatică a activității si migrația creierelor spre laboratoare din toate colturile lumii, pierzând o istorie de experiențe si cunoștințe.

            Mediul de cercetare a văzut tot timpul în autorități un aliat. De aceea, în momentul în care în mediul legislativ și de reglementare au apărut rupturi, fiind neclară pentru mediul de cercetare, aceasta a devenit un impediment în clarificarea reglementărilor ce țin de finanțarea investiiilor.

            Marea pierdere a fost în primul rând în zonele în care investițiile în echipamente și utilaje sunt majore. Aceasta a dus în timp la o lipsă a dotărilor necesare pentru dezvoltarea și testarea unor sisteme complexe.

            O mare lipsa de progres este văzută de către cercetători prin prisma lipsei procedurilor și implementării unui cadru legislativ privind Proprietatea Intelectuală care să simplifice și să clarifice lucrurile. Aceasta face ca problemele legate de patente si protecția secretelor științifice și tehnice să fie privite la limita bunelor practice în domeniu, de cele mai multe ori făcând față unor riscuri serioase.

            Timpul a fost destul de scurt pentru explorarea tuturor acestor probleme dar inventarierea lor a avut o reacție pozitivă de o amploare neașteptată din partea atât a sectorul public cât si privat, beneficiare a unor proiecte sau interesate de  proiecte.

            Dacă unele din aceste bariere au fost exemplificate pe cazuri particulare, interlocutorii au confirmat validitatea acestor percepții, dar au făcut un pas înainte. Aducând în față alte cazuri si experiențe similare sau dintr-o paradigma apropiată au marcat și soluții sau abordări care au dus la rezolvarea lor. Acestea au deschis alte perspective, multe din punctele de interes fiind preluate pentru a fi discutate în alt format, de obicei direct între părțile care își pot aduce o contribuție solidă și urgentă la rezolvarea lor. Modelele de finanțare și de analiză a riscului au fost abordate fără cosmetizări și viziuni idealiste ceea ce a dus la o mai buna mapare a soluțiilor potențiale.

            Asociația Măgurele Science Park a fost fondată de către Consiliul Județean Ilfov, Primăria Măgurele și Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei cu scopul de a contribui activ la dezvoltarea unui ecosistem atractiv pentru instituțiile și companiile naționale și internaționale bazate pe cunoaștere. Pentru atingerea acestui obiectiv, MSP dezvolta o serie de platforme si proiecte de dezbatere, networking și cooperare între universități și institute de cercetare, mediul de afaceri, autorități publice, asociații profesionale și organizații care sprijină mediul de afaceri.

            Prezentările susținute în cadrul evenimentului le găsiți în acest link:

            https://drive.google.com/open?id=1-dDjlyIYkQybDYSy26zBYzYOJtn-OUya

            Iar aici gasiti linkul la inregistrarea video a intregului eveniment:

            Conectăm știința cu afacerile, în directj de la sediul ELI-NP

            Conectăm știința cu afacerile, în direct de la sediul ELI-NP, unde se află cel mai puternic laser din lume! Oameni de știință, cercetători, oameni de afaceri, investitori și reprezentanți ai autorităților locale discută la Măgurele despre cum să creeze punți de legătură și despre transfer tehnologic.În deschiderea evenimentului “Bridges between Science & Business” iau cuvântul președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, directorul Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Nicolae Zamfir și directorul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Adrian Curaj. Workshopul “Bridges between Science & Business” este organizat de Asociația Măgurele Science Park, fondată de Consiliul Județean Ilfov, Primăria Măgurele și Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei.

            Publicată de Consiliul Judetean Ilfov pe Miercuri, 11 decembrie 2019

            Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei și domeniile sale de aplicare a activității de cercetare

            Suntem mândri de realizările echipei IFIN-HH si de întreg portofoliul de servicii dezvoltate in ultima perioada de timp pentru atingerea obiectivului sau de activitate – cercetarea ştiinţifică în domeniul fizicii şi ingineriei nucleare. Astfel, activitatea de bază a IFIN – HH constă în cercetare fundamentală, aplicativă şi dezvoltare tehnologică în domeniul de interes naţional al fizicii şi ingineriei nucleare, precum şi în domenii conexe, după cum urmează:

            I. Cercetare fundamentală:

            a) fizică teoretică;

            b) fizică atomică şi nucleară;

            c) fizica particulelor elementare;

            d) fizica ştiinţelor vieţii şi a mediului înconjurător;

            e) alte domenii conexe inter şi multidisciplinare, incluzând: fizica matematică, computaţională şi informaţională, astrofizica nucleară, fizica stării condensate şi a materialelor, radiochimie şi interacţia radiaţiei cu materia etc.;

            II. Cercetare aplicativă:

            a) investigarea prin metode nucleare a structurilor vii şi a materialelor;

            b) investigarea de noi posibilităţi privind transmutaţia radionuclizilor din deşeuri;

            c) metode noi de detectare, identificare şi măsurare a radiaţiilor nucleare;

            d) ingineria medicinei nucleare;

            e) dozimetria radiaţiilor nucleare;

            f) securitatea nucleară;

            g) radioecologia;

            h) alte domenii conexe;

            III.Dezvoltare tehnologică:

            a) detectori avansaţi de radiaţii şi electronică asociată;

            b) metode, instrumentaţie şi echipamente dozimetrice radiometrice şi de analiză destinate industriei, centralelor nuclearoelectrice, domeniilor biomedicale, activităţilor de control (detectare de droguri, de armament, de explozivi etc.) şi de radioprotecţie, geologiei, arheologiei, hidrologiei, tribologiei etc.;

            c) tehnologii de iradiere şi defectoscopie cu radiaţii gama, neutroni şi particule încărcate, pentru industrie, medicină, agricultură, industrie alimentară etc.;

            d) realizarea, construcţia, punerea în funcţiune, operarea, întreţinerea, exploatarea şi dezafectarea de echipamente, instalaţii, obiective nucleare şi radiologice;

            e) expertize, analize şi servicii specifice domeniului nuclear;

            f) radiofarmaceutice, compuşi marcaţi cu radionuclizi, produse de uz medical, precum şi surse radioactive de uz industrial;

            g) metrologia radionuclizilor, radiaţiilor şi încercări în domeniul nuclear;

            h) construcţia, operarea şi utilizarea acceleratorilor de particule şi a surselor de ioni şi electroni asociate;

            i) supravegherea şi combaterea poluării radioactive a mediului şi a amplasamentelor obiectivelor nucleare;

            j)  decontaminarea radioactivă în zonele şi în spaţiile afectate;

            k) supravegherea radiometrică, dozimetrică şi metrologică, alarmarea în caz de urgenţe nucleare, precum şi pregătirea şi participarea la intervenţii în caz de accident nuclear;

            l) colectarea, expertizarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor radioactive de la toate unităţile nucleare din ţară, precum şi a surselor radioactive ieşite din uz;

            m) elaborarea liniilor tehnologice şi a tehnologiilor necesare realizării (unicate, serii mici etc.) de obiective şi produse rezultate din activitatea de profil;

            n) realizarea de modele experimentale, staţii-pilot şi tehnologii generice cu rol de suport pentru cercetările aplicative viitoare derivând din rezultatele cercetărilor fundamentale şi orientate;

            o) activităţi de transfer tehnologic al rezultatelor din domeniul fizicii şi ingineriei nucleare către subunităţi proprii sau, în colaborare, către alţi operatori economici;

            p) activităţi de execuţie, în vederea susţinerii şi dezvoltării tehnologice în domeniu prin servicii şi serii de produse, microproducţie sau prin produse unicat, pentru valorificarea rezultatelor cercetării proprii, precum şi pentru expoziţii de profil;

            IV. Inovare, de produs şi tehnologică, în domeniul fizicii şi ingineriei nucleare;


            În contextul derulării acestor activități, care presupun posibilitatea oferirii de servicii cu caracter unical la nivel național (organism de referință în metrologie și dozimetrie, tratarea de deșeuri radioactive, iradieri tehnologice ș.a.),  IFIN-HH se adresează și deservește următoarelor domenii industriale (conform Clasificării internaționale industriale tip a tuturor ramurilor de activitate economică https://lege5.ro/Gratuit/gezdinzqha/clasificarea-internationala-industriala-tip-a-tuturor-ramurilor-de-activitate-economica-nomenclatura-ramurilor-si-a-claselor-anexa?dp=gm4diobzga2tk):

            Ramurile 2-3. Industrii prelucrătoare

            20. Industria bunurilor alimentare

             27. Industria hârtiei și fabricarea articolelor din hârtie

            28. Tipărirea, editarea și industriile conexe

            34. Industria metalurgică de bază

            Ramura 4. Construcții

            40. Construcții

            Ramura 5. Electricitate, gaze, apă și servicii sanitare

            51. Electricitate, gaz și abur

            52. Apă și servicii sanitare

            Ramura 7. Transport, depozitare și comunicații

            71. Transport

            72. Înmagazinare și depozitare

            73. Comunicare

            Ramura 8. Servicii

            81. Servicii guvernamentale

            82. Servicii furnizate publicului sau întreprinderilor

            IFIN-HH oferă și servicii pentru următoarele domenii de mare interes societal: arheologie, biologie, mediu/ecologie, medicină/sănătate, radiofarmaceutice, conservarea patrimoniului cultural,  criminalistică, metalurgie, ingineria materialelor si nanomaterialelor, etalonari in domeniul măsurării radiațiilor ionizante ș.a.

            Ioan Ursu, Secretar Stiințific

            Antreprenor de succes, Alexandru Lăpuşan – CEO si fondator al companiei Zitec, lider în industria IT din România

              Ne bucurăm că ai decis să te alături proiectelor MSP pentru ca împreună să sprijinim procesul de transformare a mediului de afaceri din regiune. Ai reusit sa crești ZITEC intr-o companie de succes, admirată, prezentă pe multe piețe internaționale, bazandu-te pe valori autentice pe care le-ai insuflat echipei Zitec dar si clienților vostri – inovație, curaj, performanță, respect, sunt doar cateva dintre acestea.

              Te rog, spune-ne cine este Alexandru Lapusan? Ce hobby-uri, ce pasiuni ai? Alexandru Lapusan este antreprenor în IT, iar în timpul liber preferă iahtingul și benzile desenate, ciclismul si filmele SF.

              Cateva cuvinte despre cum a început compania ta.

              Am fondat Zitec în 2003 alături de soția mea Simona (al treilea cofondator al companiei este Alexandru Novac – a plecat din companie în 2010 și lucrează acum pentru o altă companie românească, Bitdefender), compania fiind în prezent unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de soluții de afaceri, servicii și produse tehnologice personalizate, precum și servicii de marketing digital, cu proiecte în peste 15 țări.

              O  realizare si un esec din viata ta.

              Probabil cea mai mare realizare, în cele din urmă, este că am reușit împreună cu colegii mei să ajungem cu Zitec la nivelul la care ne aflăm astăzi: peste 400 de proiecte dezvoltate, clienți în 15 țări, 160 de colegi în echipă și venituri de 7 milioane de euro estimate pentru 2019.

              Un eșec, deși nu mă gândesc la el în modul acesta, este faptul că anumite investiții nu au funcționat. Din 8 startup-uri in care am investit, două sunt active: Zipongo.om și InstantFactoring.com

              Numește câteva dintre produsele/serviciile/tehnologiile care te-au făcut o forță de luat în calcul pe piață.

              De 15 ani ajutăm companiile să inoveze, susținându-le în procesele de digitalizare, automatizare și eficientizare. Am crescut gradual, an de an, atât în ceea ce privește dimensiunea echipei, cât mai ales ca maturitate a proceselor.

              Avem o experiență vastă în toate industriile, cu diferite modele de business, pe tehnologii și platforme variate, ceea ce ne permite să oferim clienților noștri soluții adaptate profilului lor, conectându-i la cele mai noi tehnologii din domeniu.

              Am acordat o importanță sporită parteneriatelor pe care le-am încheiat, astfel că Zitec este și una dintre puținele companii de pe piața locală certificată Microsoft ISV Gold, Microsoft Cloud Gold, Amazon AWS Technology Partner și Google Cloud, dar și singura companie românească partener Magento, si primul furnizor agreat din România al platformei de soluții e-commerce în cloud VTEX.

              Ce proiect te-a obligat să fii creativ și inovator?

              Cred ca proiectul Zitec in general este cel care m-a obligat sa fiu creativ si inovator pentru ca intotdeauna in zona de business apar provocari pe care trebuie sa le rezolvi la timp si eficient daca vrei sa cresti.

              Ce face compania ta diferit de ceilalți din domeniul tău de expertiză?

              Avem focus continuu pe creșterea calității serviciilor, creștere realizată prin automatizarea controlului calității și dezvoltarea continuă a colegilor. În prezent avem o echipă de 165 de colegi, în sediile din București și Brașov, și o echipă de vânzări în UK. Într-o piață deosebit de concurențială, ne bucuram să avem o rată de retenție anuală foarte buna, iar acest rezultat e datorat tuturor colegilor care se implică în acțiunile noastre și care vin constant cu idei de îmbunătățire.

              Credem cu tărie că ne este util atât nouă căt și clienților nostri, sa ne specializăm pe cât mai multe tehnologii și solutii. Vrem să ne poziționăm într-o zonă agnostică, să înțelegem problema clientului sau chiar să-l ajutăm să o formuleze, și să vedem împreună care este răspunsul bun din partea tehnologiei, care sunt instrumentele potrivite pentru problema respectivă.

              Ce inseamna business-ul tău pentru tine și cât  timp ii acorzi din viața ta?

              In primii ani incepeam ziua de lucru la 7 dimineața și stăteam până seara târziu, dar lucram adesea și de acasă până pe la 1-2 noaptea. Intre timp au aparut copii si am scurtat timpul de lucru la maxim 10 ore pe zi pentru a petrece timpul si in familie. Asta nu inseamna ca nu mai verific email-ul deloc, ci doar ca incerc sa nu mai interactionez in zona de business dupa o anumita ora.

              Cum ai vrea să arate Magurele/Regiunea Bucuresti-Ilfov, din viziunea ta, ca om de afaceri?

              Avand in vedere investitiile realizate pana acum in zona, Magurele ar trebui sa devina un important hub regional pentru start-up-uri si cercetare/inovare. Rezultatul initiativei MSP ar trebui sa se concretizeze in crearea unui mediu propice de colaborare intre companii, universitati si centrele de cercetare aplicata deja prezente in zona. Trebuie sa iesim din paradigma in care ne aflam in care rezultatele cercetarii fundamentale finantate din diverse surse raman in zona academica si de cercetare iar start-up-urile care ar putea sa transpuna aceste rezultate in piata, adica sa inoveze, sunt excluse din ecosistem. Pentru ca acest lucru sa functioneze trebuie sa ai un cadru transparent de colaborare si suport sustinut pentru transfer IP, elaborare de proiecte si finantare si sper ca MSP sa completeze acest spatiu intr-un mod cat mai eficient si rapid.

              Dacă ai avea posibilitatea financiară să finanțezi 2 startupuri-uri românești, spre ce domeniu te-ai orienta?

              M-aș orienta către domenii în care tehnologiile noi și cunoștințele noastre ar ajuta echipa de startup să reușească, fie că este vorba de tehnologii tip big data, machine learning fie de interfețe B2C în care partea de UX și Growth Hacking este crucială