Noutăți

Descoperă-l pe….

Felix Sima – Cercetător și Secretar științific INFLPR (Institutul National pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei)

doresc că proiectul MSP să reușească să se dezvolte de la an la an și să aducă în apropierea campusului Măgurele cât mai multe companii interesate real de cercetarea științifică…….MSP să promoveze și coordoneze Programe ministeriale de transfer tehnologic și să devină o punte solidă de comunicare între centrele de cercetare științifică de pe Platforma Măgurele și zona antreprenorială.

În această lună, în cadrul secțiunii Descoperă-l pe…îl avem pe Domnul Felix Sima, Cercetător și Doctor în Fizică cu o activitate ce s-a concretizat, de-a lungul anilor, într-o serie de cărți și publicații în reviste științifice, precum și prelegeri susținute în calitate de invitat la conferințe și seminarii internaționale.

Începem prin a vă ruga să ne spuneți ce hobby-uri și pasiuni aveți:

Șah, lectură

Câteva cuvinte  despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare:

În timpul studiilor de Masterat din cadrul Facultății de Fizica a Universității București, am participat la concursul de angajare organizat de Institutul National de Fizica Materialelor unde am obținut în decembrie 2003 o poziție de Asistent Cercetare Științifică în cadrul Laboratorului de Materiale Oxidice coordonat la acea vreme de domnul profesor Cornel Miclea. În Mai 2005 am ales să schimb Institutul și tematica de doctorat și m-am alăturat grupului Interacțiuni Laser-Suprafață-Plasma din Departamentul Laser al Institutului National pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, sub coordonarea domnului profesor Ion Mihăilescu. Teza de doctorat a cuprins cercetări asupra interacției fasciculelor laser pulsate cu materia, în particular cu biomateriale anorganice și organice, și realizarea prin ablație laser a unor nanostructuri biomimetice cu potențial aplicativ în implantologie. Subiectul a fost apreciat de juriul Ambasadei Franței la București și a fost propusă realizarea tezei în cotutela între Universitatea București și Universitatea Haute Alsace din Franța. Am făcut, astfel, parte din grupul francez Interfețe și Biointerfete de la Institutul de Știință a Materialelor din Mulhouse, sub coordonarea doamnei Dr. Karine Anselme. Odată cu începerea doctoratului, am fost implicat în diverse alte proiecte de cercetare ale grupului din România și am prins gustul cercetării științifice de calitate căreia îi dedic în continuare o atenție permanentă și apreciere deosebită.

O realizare și un esec din viața dumneavoastră.

Consider cea mai mare realizare profesională susținerea doctoratului și obținerea titlului de doctor în Fizică. Astfel, toate celelalte realizări au avut un fundament solid.

Nu pot spune că am avut eșecuri profesionale, aș considera un eșec atunci când obțin cu întârziere ce mi-am propus .

1. Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine.

Cele trei proiecte pe care le-am obținut de la UEFISCDI de tip Postdoctoral și Tânără Echipa. M-au ajutat enorm în dezvoltarea unei mici infrastructuri de laborator și în constituirea unui grup de cercetare în jurul meu. Mai mult, subiectele de cercetare atinse în aceste proiecte mi-au adus multă satisfacție prin implementarea alături de colegi a unor noi metode laser de procesare a biomaterialelor, precum sinteza laser combinatorială a unor acoperiri subțiri organice cu gradient de compoziție sau scrierea directă cu ajutorul fasciculelor laser cu pulsuri de ordinul picosecondelor urmată de tratamente termice și corodări chimice pentru fabricarea de canale microfluidice în volumul sticlelor.

2. Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?

Proiectul postdoctoral pe care l-am avut la RIKEN, în Japonia. Am fost nevoit să elaborez un proiect de cercetare și să finalizez cu o demonstrație aplicativă. Astfel, am propus realizarea unor dispozitive microfluidice miniaturale de tip lab-on-chip din sticlă și polimer și testarea acestora pentru eventuale aplicații clinice în studiul cancerului. Am plecat de la proiectare, am continuat cu fabricarea acestora cu ajutorul laserilor cu pulsuri ultrascurte, caracterizări fizico-chimice, și am finalizat în laboratoare de biologie cu experimente de culturi celulare pentru analize ale migrării celulelor canceroase în canale polimerice submicrometrice. Provocarea a fost cu atât mai mare cu cât aceste dimensiuni foarte reduse ale canalelor polimerice înglobate în volumul unei structuri de sticlă nu au fost până atunci atinse iar migrarea celulară în astfel de spații constructive niciodată observată.

3. Ce înseamnă munca pe care o desfăsurati pentru dumneavoastră și cât timp ii acordați din viața dumneavoastră?

Munca în cercetare înseamnă o dezvoltare continua a aptitudinilor profesionale cu scopul abordării și rezolvării unor probleme reale ale societății și care trebuie efectuata cu încredere, placere și entuziasm.

Cred că fiecare persoană care lucrează în cercetare trebuie să ofere mai mult timp decât necesar sarcinilor acestei munci pentru a atinge performanta dorita. Eu ofer mai mult timp decât necesar.

4. Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?

Similar cu alte campusuri universitare din lume, cu o infrastructură de transport modernă, cu servicii de securitate, sănătate, educație și curățenie de bună calitate, administrație eficientă, oferte diversificate de petrecere a timpului liber. Scopul poate fi orientarea resursei umane bine pregătite către centrele de cercetare științifică de profil .

5. Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru  România – transfer tehnologic în anul 2020, ce propuneri ați avea?

Având în vedere contextul internațional, probabil ar fi prioritare proiecte în domeniile sănătății și siguranței naționale. În domeniul sănătății, m-aș orienta spre zona de corelare a tehnologiilor dezvoltate de diverse centre de cercetare cu cercetări aplicative avansate și evaluări statistice pentru anumite patologii specifice, cu aplicabilitate clinica imediata. În zona siguranței naționale, aș sprijini proiectele tehnologice cu abordări în domeniile de specializare inteligentă pentru aplicații concrete în industria apărării.

6. Care sunt asteptările dumneavoastră vizavi de proiectul investițional MSP și de colaborarea cu Măgurele Science Park? Ce mai putem îmbunătăți?

În primul rand doresc că proiectul MSP să reușească să se dezvolte de la an la an și să aducă în apropierea campusului Măgurele cât mai multe companii interesate real de cercetarea științifică. Așteptăm o mediere eficientă între cercetători și antreprenori cu scopul identificării intereselor comune în planurile de dezvoltare care să reprezinte baza colaborărilor productive. Nu în ultimul rând, ar fi de dorit că MSP să promoveze și coordoneze Programe ministeriale de transfer tehnologic și să devină o punte solidă de comunicare între centrele de cercetare științifică de pe Platforma Măgurele și zona antreprenorială.  

Cel mai mare program de pre-accelerare pentru startup-uri de energie din lume este prezent și în România

Mai multe informații despre Primer by InnoEnergy România, dar și hint-uri despre surse alternative de finanțare destinate startp-urilor aflăm de la Ionut Țața, Hub Manager-EIT InnoEnergy România

Să o luăm de la începuturi. Ce este un program de pre-accelerare?

Pre-accelerarea constă într-un program foarte intens și structurat prin care startup-uri la început de drum acumulează cunostiintele și abilitățile de business pentru a lansa un produs sau serviciu noi, sau pentru a obține finanțare și investiții. Primer este programul de pre-accelerare al InnoEnergy – vehiculul prin care Comisia Europeana susține și investește în inovații din domeniul energiei. Startup-urile care au trecut prin Primer pot aplica ulterior la granturile pentru inovare sau la programele de accelerare ale InnoEnergy, acestea având la baza și un mecanism de equity investment.

Cine poate aplica în cadrul programul de pre-accelerare Primer, cel implementat de HubinnoEnergy România?

În momentul de fata avem în desfășurare prima ediție de anul aceasta a Primer-ului în București, urmând că începând cu 14 februarie să aibă loc a doua ediție la Brașov, la CATTIA – un Incubator de Afaceri ce se întinde pe o suprafață de 1 hectar, dezvoltat de autoritățile locale. Căutam să atragem în Primer antreprenori și startup-uri cu specific cât mai apropiat de subdomeniile specific energiei – smart city, mobilitate, eficienta energetica, energii regenerabile, combustibili, etc – motiv pentru care am inclus în program mentori și lectori ce pot acoperi atât teme generale (business modelling, finance, pitching) cât și teme cu specific ethnic (dezvoltare de produs, marketing). Pentru că ne aflam la început cu implementarea acestui program în Romania, vrem să ne asiguram că knowhow-ul specific Primer ajunge la cât mai mulți antreprenori, așa că acceptam în Primer și echipe a căror produs sau serviciu nu este în mod evident înrudit cu energia, dar care poate avea un impact în sensul reducerii emisiilor de CO2.

Care sunt beneficiile?

Antreprenorii care participă la Primer vor fi pregătiți pentru a aplica la un program de accelerare – pentru că în Primer lucrăm cu ei aplicat pe documentele de care vor avea nevoie pentru a aplica la un concurs de pitch-uri, un accelerator sau un fond de investiții. Dincolo de documente, vor acumula și cunoștiințele necesare pentru a dezvolta un MVP și pregăti lansarea unui produs sau serviciu în piață. Nu în ultimul rand, startup-urile participante vor intra în comunitatea noastră, având acces la oportunitățile de a participa la competiția PowerUp din mai 2020 sau de a aplica la programele de accelerare ale InnoEnergy,

Care sunt așteptările tale vizavi de acest program, în calitate de manager al hub InnoEnergy România?

Pe termen lung ne-am propus să dezvoltăm o comunitate de startup-uri și inovatori în domeniul energiei, pe care să îi susținem prin accesul la knowhow, finanțare, investiții și piețe globale. Am început să cartografiem startup-urile existente în domeniu, și prin Primer căutam să creștem aceasta comunitate în fiecare an cu minim 30 de startup-uri.

Primer este organizat de consorțiul care reprezintă InnoEnergy în Romania, format din Iceberg, Green Energy Cluster, Repom și PATRES, și împreună ne-am propus că programul local să devină unul din cele mai competitive programe Primer din rețeaua InnoEnergy.

Finanțarea, după cum știi și tu, poate fi cea mai crucială provocare pentru start-up-uri. Care ar fi traseul ideal, dacă există, pentru că un start-up să obtină finanțare?

Primul pas pentru un startup este să găsească finanțarea pentru dezvoltarea unui prototip funcțional al produsului sau serviciului pe care îl propune – așa-numitul Proof Of Concept. Vestea buna este că în 2019 vor exista în toate regiunile României niste runde de finanțare nerambursabila pentru dezvoltarea de Proof Of Concept-uri, dar ele vor fi accesibile doar firmelor care au cel puțin un an vechime. Avem în lucru un portofoliu de proiecte pentru aceasta finatnare deja. Ulterior, startup-urile vor putea accesa runde de investiții tip seed pe care le oferă Innoenergy în cadrul programelor de accelerare, și folosi complementar granturi pentru transfer de tehnologie și inovare disponibile în Romania, pentru a lansa produsele sau serviciile lor în piață. Pe măsură ce startup-ul creste și are tracțiune de piață, vă putea obține o investiție tip Series A din partea InnoEnergy.

Pe baza experienței tale, când ai spune că este momentul potrivit pentru un start-up sau o echipă să vă gândească să se alăture unui pre și accelerator?

Când au un roadmap foarte clar pentru dezvoltarea startup-ului și a produsului, cu strategie, buget și ambiții solid documentate. Primer “accelerează” clarificarea acestor elemente, dar desigur că startup-urile pot aplica la acceleratoare și fară a lua parte la pre-accelerare

Ecosistemul antreprenorial românesc nu se află într-un stadiu înțelept de dezvoltare, dar cu siguranță putem discuta despre un ritm rapid de progres. Așadar, au apărut mai multe surse alternative sau suplimentare de finanțare, precum crowfunding-ul. Care crezi că va deveni mai relevant în anii următori?

Cred că mecanismul de finanțare care vă căștiga cel mai mult teren în următorii ani vă fi equity investment. Vor apărea tot mai multe vehicule sau fonduri de investiții, și unele dintre ele vor aduna într-adevăr bani prin crowdfunding – cred că soluția de a face crowdfunding pentru un fond de investiții și nu direct pentru fiecare startup diluează riscul investitorilor. Uitandu-mă la ceea ce are în plan Comisia Europeana și Fondul European de Investiții, dar și la dinamica din alte tari din Europa Centrala și de Est, mă aștept că în următorii 5 ani să avem în piață locală cel puțin 200 de milioane investiți din fonduri de investiții locale sau regionale.