Noutăți

Interviu cu Robomatic Process Control noul partener al Asociației Măgurele Science Park

    Povestiți-ne pe scurt despre activitatea Robomatic Process Control.

    Grupul de societăți Robomatic este activ pe piața din România înca din anul 1993. În peste 25 de ani de activitate, am aprovizionat cu echipamente de automatizare companii importante din sectorul industrial românesc. De asemenea, derulăm proiecte de eficiență energetică pentru clienții noștri din domenii precum servicii publice, petrol si gaze, FMCG, industria auto și mulți alții. În plus, proiectăm și executăm, la cerere, soluții de automatizare adaptate nevoilor clienților care ne solicită ajutorul.

    Care este cel mai mare proiect implementat de către Robomatic Process Control?

    De-a lungul timpului am executat un proiect de izolații termice și cabluri de încălzire, cu o valoare de peste 1 milion de Euro, pentru una dintre cele mai mari rafinării din zona Dobrogea.

    Cum dezvoltați un produs/serviciu de acest tip în România?  (Vă rog să punctați sursele de finanțare)

    Pentru a ne desfășura cu succes operațiunile, ne bazăm pe buna relație de colaborare pe care o avem cu partenerii noștri străini, pe termenele de plată negociate echitabil pentru toate părțile implicate în derularea activității și pe stabilitatea financiară a grupului Robomatic care, de cele mai multe ori, se autofinanțează pentru a duce la bun sfârșit comenzile și proiectele primite de la clienți.

    V-ați vedea colaborând cu un centru de cercetare pentru dezvoltarea unui produs/serviciu?

    Suntem o societate deschisă la nou și la colaborări. Ne desfașurăm activitatea în sectorul automatizărilor deci, susținem progresul tehnologic. De aceea, suntem deschiși unei astfel de colaborări, în măsura în care resursele, experiența și expertiza noastră sunt potrivite unui astfel de demers.

    Din punctul dvs. de vedere, care ar fi barierele in dezvoltarea de parteneriate și proiecte dintre mediul de cercetare și cel de business?

    În România, mediul de cercetare este foarte slab promovat și, de multe ori, mediul de afaceri nu deține informații despre cine și ce studii sau proiecte derulează. De asemenea, investițiile locale în cercetare nu sunt semnificative și, de multe ori, acest domeniu este pierdut din vedere atât de către autoritățile publice, cât și de mediul privat. Prin urmare, lipsa de vizibilitate și subfinanțarea acestui domeniu reprezintă, din punctul nostru de vedere, două bariere în calea dezvoltării de parteneriate între cele două sectoare.

    Cum ați vrea să arate Magurele/Regiunea Bucuresti-Ilfov, din viziunea dvs?

    În ultimii ani de zile am constatat o dezvoltare rapidă a zonei rezidențiale Măgurele-Bragadiru, prin construcția a numeroase ansambluri rezidențiale și case de sine stătătoare, fapt care a condus la dezvoltarea și creșterea numărului de locuitori în zonă. De asemenea, amplasarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei la Măgurele, precum și dezvoltarea viitorului parc de cercetare stiintifică, vor face această zonă mult mai atractivă pentru investitori și vor contribui la dezvoltarea economică a județului Ilfov.

    ”Măgurele trebuie să fie un creuzet, un vas de reacție, o zonă similară Sillicon Valley”

      Ionuț Enculescu, Director al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor – INCDFM Bucureşti, discută într-un interviu realizat de echipa Măgurele Science Park, despre oportunitățile identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri, cu accent pe dezvoltarea comunității locale.

      Ionuț Enculescu

      Măgurele Science Park: Câteva cuvinte  despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare.

      Activitatea mea în domeniul cercetării științifice a început în ultimii ani de facultate, la mijlocul anilor 90, aici în Măgurele. Îndrumătorul meu în elaborarea lucrării de diplomă, profesorul Ștefan Antohe mi-a oferit ca temă dezvoltarea unui tranzistor cu efect de câmp bazat pe materiale semiconductoare organice. Chiar dacă în laboratoarele Facultății de Fizică dotările la acel moment erau extrem de precare am fost contaminat de dorința de a face ceva nou, de a încerca să găsesc un drum pe care nu a mai mers nimeni până atunci. În anul 1995 am fost angajat, în urma unui concurs, ca asistent de cercetare în Institutul pentru Fizica și Tehnologia Materialelor. Fusesem deja contaminat de fascinația căutării noului, caracteristică esențială a domeniului.

      “Investiția trebuie să înceapă cu sectorul educației. Trebuie investit masiv astfel încât copiii buni să fie atrași de școlile din Măgurele. Liceul trebuie să redevină unul de top iar pentru asta tinerii trebuie convinși să vină să studieze aici. Trebuie ca orașul să colaboreze strâns cu Universitatea din București astfel încât campusul din Măgurele să fie un centru de excelență comparabil cu centre similare din țările dezvoltate” spune domnul Ionuț Enculescu.

      Măgurele Science Park: O realizare și un esec din viața dumneavoastră profesională

      Chiar dacă sună a truism, orice lucru dus la bun sfârșit este o realizare iar orice lucru pe care nu l-ai finalizat este un eșec. Unul din cele mai importante lucruri pentru un cercetător este de a încerca să transforme eșecurile în realizări. De multe ori ne întrebăm ce nu a mers bine într-un experiment, într-un proiect, în mersul într-o anume direcție, momentul în care reușim să găsim răspunsul la această întrebare fiind momentul în care reușim să transformăm eșecul în succes.

      Măgurele Science Park:  Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine.

      Direcțiile de cercetare pe care le-am abordat au suferit o evoluție continuă. Am încercat în permanență să învăț lucruri noi și am constatat că niciunul din lucrurile învățate nu a fost inutil. Proiectele științifice în care am fost și sunt implicat au avut și au tematici în continuă evoluție, incluzând diferite tipuri de aplicații. Principalul avantaj al acestei abordări este că, pe măsură ce trece timpul, îți vine din ce în ce mai ușor să abordezi tematici de complexitate foarte mare. Astfel dacă la începutul carierei am pornit de la rezonatoare cristaline bazate pe cuarț, am am trecut la senzori de câmp magnetic bazați pe nanofire și am continuat cu diferite tipuri de materiale nanostructurate și cu dispozitive bazate pe acestea incluzând bio- sau foto- detectori.

      Măgurele Science Park: Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?

      Fiecare proiect de cercetare pe care l-am abordat m-a obligat la creativitate, în conturarea ideei inițiale, a metodelor, a căilor de a atinge scopul dorit. Starea de creativitate trebuie de asemenea păstrată pe tot timpul implementării proiectului, nu este suficient să vii cu o idee nouă, trebuie să încerci în fiecare moment să găsești o perspectivă inedită asupra problemei pe care o ai de rezolvat. De multe ori rezultatele pe care le obții sunt neașteptate și ai nevoie de adaptare să atingi rezultatul pe care ți l-ai propus în momentul inițial. Mai mult decât atât, ca cercetător ai nevoie de capacitatea de a exploata rezultatele neașteptate obținute. Pragmatismul trebuie să meargă în paralel cu creativitatea.

      Măgurele Science Park: Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?

      Măgurele ar trebui în primul rând să fie un creuzet, un vas de reacție, un mod de viață, o zonă similară Sillicon Valley. Pentru asta mai sunt însă foarte multe de făcut. Investiția trebuie să înceapă cu sectorul educației. Trebuie investit masiv astfel încât copiii buni să fie atrași de școlile din Măgurele. Liceul trebuie să redevină unul de top iar pentru asta tinerii trebuie convinși să vină să studieze aici. Trebuie ca orașul să colaboreze strâns cu Universitatea din București astfel încât campusul din Măgurele să fie un centru de excelență comparabil cu centre similare din țările dezvoltate. O investiție țintită, susținută pe termen lung poate aduce cei mai buni studenți la Măgurele.

      Sectorul de cercetare trebuie și el consolidat, atât cu investiții în infrastructură cât și la nivelul resursei umane. Nu în ultimul rând, localitatea trebuie să devină un paradis al întreprinzătorilor high – tech. Microincubatoare de afaceri cu tematici similare tematicilor institutelor din zonă pot deveni furnizori constanți de spin – off – uri pentru parcul tehnologic ce urmează a se dezvolta.

      O strategie în acest sens trebuie să aibă în vedere ținte pe termen lung, faptul că roadele nu apar peste noapte iar aceasta trebuie să se bazeze pe competențe deja existente, pe centre de nucleere specifice.

      Nu în ultimul rând, Măgurele trebuie să devină o zonă cosmopolită, trebuie să fie atractiv pentru tineri talentați de pretutindeni, căpătând în același timp și rolul de creuzet cultural. Descoperirile științifice de mare impact apar în astfel de centre, interacțiile interumane fiind un combustibil esențial pentru apariția ideilor noi.

      Măgurele Science Park: Care sunt barierele identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri?

      Principalele bariere sunt date de lipsa comunicării. Cercetătorii și oamenii de afaceri trebuie să devină parteneri, ceea ce este destul de greu când ambele categorii sunt preocupate în principal de supraviețuire. Ceea ce trebuie să îi aducă la aceeași masă sunt strategiile pe termen lung, ținte predictibile și un limbaj comun. De multe ori relația dintre oamenii de afaceri și cercetători începe de pe băncile sau din laboratoarele facultăților unde aceștia sunt colegi. Așa cum am punctat la întrebarea anterioară campusurile universitare sunt creuzetele în care se nasc relațiile de acest fel.

      Măgurele Science Park: Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru  România – transfer tehnologic în anul 2020, ce propuneri ați avea?

      Nu cred că finanțarea a două proiecte poate schimba ceva acum. Sunt multe proiecte ce ar putea fi finanțate, sunt multe grupuri de cercetare care au idei ce merită a fi transferate.

      Chiar în institutul nostru sunt grupuri care pot genera povești de succes, cu cercetări ce includ dipozitive.

      Anunț angajare editor imagine

        Asociația Măgurele Science Park, cu sediul în Orașul Măgurele, strada Atomiștilor nr. 409, et.1, grup II B, județul Ilfov, organizează selecție de candidați pentru ocuparea funcției vacante de:

        Editor imagine – Cod COR 352119

        Pentru participare, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții specifice:

        ·      studii medii cu diplomă de bacalaureat;

        ·     experiență profesională în domeniu de minim 5 ani;

        · experiență în editare texte pentru articole, postări, interviuri, ce sunt d diseminate pe diverse canale de comunicare: presă, Facebook, website etc.;

        · experiență în editare fișiere foto/video;

        ·   cunoștințe de limba engleză nivel avansat.

        Candidaţii vor transmite Curriculum Vitae în format Europass, însoțit de documente doveditoare ale studiilor și experienței relevante, până la data de 21.07.2020, ora 16.30, la adresa de email office@magurelesciencepark.ro.

        Persoanele selectate în urma analizării documentelor transmise vor fi anunțate prin email şi invitate la interviul care va avea loc în data de 22.07.2020, începând cu ora 10:00.

        Relații suplimentare la email: office@magurelesciencepark.ro.

        Descoperă-l pe….

          Felix Sima – Cercetător și Secretar științific INFLPR (Institutul National pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei)

          doresc că proiectul MSP să reușească să se dezvolte de la an la an și să aducă în apropierea campusului Măgurele cât mai multe companii interesate real de cercetarea științifică…….MSP să promoveze și coordoneze Programe ministeriale de transfer tehnologic și să devină o punte solidă de comunicare între centrele de cercetare științifică de pe Platforma Măgurele și zona antreprenorială.

          În această lună, în cadrul secțiunii Descoperă-l pe…îl avem pe Domnul Felix Sima, Cercetător și Doctor în Fizică cu o activitate ce s-a concretizat, de-a lungul anilor, într-o serie de cărți și publicații în reviste științifice, precum și prelegeri susținute în calitate de invitat la conferințe și seminarii internaționale.

          Începem prin a vă ruga să ne spuneți ce hobby-uri și pasiuni aveți:

          Șah, lectură

          Câteva cuvinte  despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare:

          În timpul studiilor de Masterat din cadrul Facultății de Fizica a Universității București, am participat la concursul de angajare organizat de Institutul National de Fizica Materialelor unde am obținut în decembrie 2003 o poziție de Asistent Cercetare Științifică în cadrul Laboratorului de Materiale Oxidice coordonat la acea vreme de domnul profesor Cornel Miclea. În Mai 2005 am ales să schimb Institutul și tematica de doctorat și m-am alăturat grupului Interacțiuni Laser-Suprafață-Plasma din Departamentul Laser al Institutului National pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, sub coordonarea domnului profesor Ion Mihăilescu. Teza de doctorat a cuprins cercetări asupra interacției fasciculelor laser pulsate cu materia, în particular cu biomateriale anorganice și organice, și realizarea prin ablație laser a unor nanostructuri biomimetice cu potențial aplicativ în implantologie. Subiectul a fost apreciat de juriul Ambasadei Franței la București și a fost propusă realizarea tezei în cotutela între Universitatea București și Universitatea Haute Alsace din Franța. Am făcut, astfel, parte din grupul francez Interfețe și Biointerfete de la Institutul de Știință a Materialelor din Mulhouse, sub coordonarea doamnei Dr. Karine Anselme. Odată cu începerea doctoratului, am fost implicat în diverse alte proiecte de cercetare ale grupului din România și am prins gustul cercetării științifice de calitate căreia îi dedic în continuare o atenție permanentă și apreciere deosebită.

          O realizare și un esec din viața dumneavoastră.

          Consider cea mai mare realizare profesională susținerea doctoratului și obținerea titlului de doctor în Fizică. Astfel, toate celelalte realizări au avut un fundament solid.

          Nu pot spune că am avut eșecuri profesionale, aș considera un eșec atunci când obțin cu întârziere ce mi-am propus .

          1. Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine.

          Cele trei proiecte pe care le-am obținut de la UEFISCDI de tip Postdoctoral și Tânără Echipa. M-au ajutat enorm în dezvoltarea unei mici infrastructuri de laborator și în constituirea unui grup de cercetare în jurul meu. Mai mult, subiectele de cercetare atinse în aceste proiecte mi-au adus multă satisfacție prin implementarea alături de colegi a unor noi metode laser de procesare a biomaterialelor, precum sinteza laser combinatorială a unor acoperiri subțiri organice cu gradient de compoziție sau scrierea directă cu ajutorul fasciculelor laser cu pulsuri de ordinul picosecondelor urmată de tratamente termice și corodări chimice pentru fabricarea de canale microfluidice în volumul sticlelor.

          2. Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?

          Proiectul postdoctoral pe care l-am avut la RIKEN, în Japonia. Am fost nevoit să elaborez un proiect de cercetare și să finalizez cu o demonstrație aplicativă. Astfel, am propus realizarea unor dispozitive microfluidice miniaturale de tip lab-on-chip din sticlă și polimer și testarea acestora pentru eventuale aplicații clinice în studiul cancerului. Am plecat de la proiectare, am continuat cu fabricarea acestora cu ajutorul laserilor cu pulsuri ultrascurte, caracterizări fizico-chimice, și am finalizat în laboratoare de biologie cu experimente de culturi celulare pentru analize ale migrării celulelor canceroase în canale polimerice submicrometrice. Provocarea a fost cu atât mai mare cu cât aceste dimensiuni foarte reduse ale canalelor polimerice înglobate în volumul unei structuri de sticlă nu au fost până atunci atinse iar migrarea celulară în astfel de spații constructive niciodată observată.

          3. Ce înseamnă munca pe care o desfăsurati pentru dumneavoastră și cât timp ii acordați din viața dumneavoastră?

          Munca în cercetare înseamnă o dezvoltare continua a aptitudinilor profesionale cu scopul abordării și rezolvării unor probleme reale ale societății și care trebuie efectuata cu încredere, placere și entuziasm.

          Cred că fiecare persoană care lucrează în cercetare trebuie să ofere mai mult timp decât necesar sarcinilor acestei munci pentru a atinge performanta dorita. Eu ofer mai mult timp decât necesar.

          4. Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?

          Similar cu alte campusuri universitare din lume, cu o infrastructură de transport modernă, cu servicii de securitate, sănătate, educație și curățenie de bună calitate, administrație eficientă, oferte diversificate de petrecere a timpului liber. Scopul poate fi orientarea resursei umane bine pregătite către centrele de cercetare științifică de profil .

          5. Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru  România – transfer tehnologic în anul 2020, ce propuneri ați avea?

          Având în vedere contextul internațional, probabil ar fi prioritare proiecte în domeniile sănătății și siguranței naționale. În domeniul sănătății, m-aș orienta spre zona de corelare a tehnologiilor dezvoltate de diverse centre de cercetare cu cercetări aplicative avansate și evaluări statistice pentru anumite patologii specifice, cu aplicabilitate clinica imediata. În zona siguranței naționale, aș sprijini proiectele tehnologice cu abordări în domeniile de specializare inteligentă pentru aplicații concrete în industria apărării.

          6. Care sunt asteptările dumneavoastră vizavi de proiectul investițional MSP și de colaborarea cu Măgurele Science Park? Ce mai putem îmbunătăți?

          În primul rand doresc că proiectul MSP să reușească să se dezvolte de la an la an și să aducă în apropierea campusului Măgurele cât mai multe companii interesate real de cercetarea științifică. Așteptăm o mediere eficientă între cercetători și antreprenori cu scopul identificării intereselor comune în planurile de dezvoltare care să reprezinte baza colaborărilor productive. Nu în ultimul rând, ar fi de dorit că MSP să promoveze și coordoneze Programe ministeriale de transfer tehnologic și să devină o punte solidă de comunicare între centrele de cercetare științifică de pe Platforma Măgurele și zona antreprenorială.  

          Cel mai mare program de pre-accelerare pentru startup-uri de energie din lume este prezent și în România

            Mai multe informații despre Primer by InnoEnergy România, dar și hint-uri despre surse alternative de finanțare destinate startp-urilor aflăm de la Ionut Țața, Hub Manager-EIT InnoEnergy România

            Să o luăm de la începuturi. Ce este un program de pre-accelerare?

            Pre-accelerarea constă într-un program foarte intens și structurat prin care startup-uri la început de drum acumulează cunostiintele și abilitățile de business pentru a lansa un produs sau serviciu noi, sau pentru a obține finanțare și investiții. Primer este programul de pre-accelerare al InnoEnergy – vehiculul prin care Comisia Europeana susține și investește în inovații din domeniul energiei. Startup-urile care au trecut prin Primer pot aplica ulterior la granturile pentru inovare sau la programele de accelerare ale InnoEnergy, acestea având la baza și un mecanism de equity investment.

            Cine poate aplica în cadrul programul de pre-accelerare Primer, cel implementat de HubinnoEnergy România?

            În momentul de fata avem în desfășurare prima ediție de anul aceasta a Primer-ului în București, urmând că începând cu 14 februarie să aibă loc a doua ediție la Brașov, la CATTIA – un Incubator de Afaceri ce se întinde pe o suprafață de 1 hectar, dezvoltat de autoritățile locale. Căutam să atragem în Primer antreprenori și startup-uri cu specific cât mai apropiat de subdomeniile specific energiei – smart city, mobilitate, eficienta energetica, energii regenerabile, combustibili, etc – motiv pentru care am inclus în program mentori și lectori ce pot acoperi atât teme generale (business modelling, finance, pitching) cât și teme cu specific ethnic (dezvoltare de produs, marketing). Pentru că ne aflam la început cu implementarea acestui program în Romania, vrem să ne asiguram că knowhow-ul specific Primer ajunge la cât mai mulți antreprenori, așa că acceptam în Primer și echipe a căror produs sau serviciu nu este în mod evident înrudit cu energia, dar care poate avea un impact în sensul reducerii emisiilor de CO2.

            Care sunt beneficiile?

            Antreprenorii care participă la Primer vor fi pregătiți pentru a aplica la un program de accelerare – pentru că în Primer lucrăm cu ei aplicat pe documentele de care vor avea nevoie pentru a aplica la un concurs de pitch-uri, un accelerator sau un fond de investiții. Dincolo de documente, vor acumula și cunoștiințele necesare pentru a dezvolta un MVP și pregăti lansarea unui produs sau serviciu în piață. Nu în ultimul rand, startup-urile participante vor intra în comunitatea noastră, având acces la oportunitățile de a participa la competiția PowerUp din mai 2020 sau de a aplica la programele de accelerare ale InnoEnergy,

            Care sunt așteptările tale vizavi de acest program, în calitate de manager al hub InnoEnergy România?

            Pe termen lung ne-am propus să dezvoltăm o comunitate de startup-uri și inovatori în domeniul energiei, pe care să îi susținem prin accesul la knowhow, finanțare, investiții și piețe globale. Am început să cartografiem startup-urile existente în domeniu, și prin Primer căutam să creștem aceasta comunitate în fiecare an cu minim 30 de startup-uri.

            Primer este organizat de consorțiul care reprezintă InnoEnergy în Romania, format din Iceberg, Green Energy Cluster, Repom și PATRES, și împreună ne-am propus că programul local să devină unul din cele mai competitive programe Primer din rețeaua InnoEnergy.

            Finanțarea, după cum știi și tu, poate fi cea mai crucială provocare pentru start-up-uri. Care ar fi traseul ideal, dacă există, pentru că un start-up să obtină finanțare?

            Primul pas pentru un startup este să găsească finanțarea pentru dezvoltarea unui prototip funcțional al produsului sau serviciului pe care îl propune – așa-numitul Proof Of Concept. Vestea buna este că în 2019 vor exista în toate regiunile României niste runde de finanțare nerambursabila pentru dezvoltarea de Proof Of Concept-uri, dar ele vor fi accesibile doar firmelor care au cel puțin un an vechime. Avem în lucru un portofoliu de proiecte pentru aceasta finatnare deja. Ulterior, startup-urile vor putea accesa runde de investiții tip seed pe care le oferă Innoenergy în cadrul programelor de accelerare, și folosi complementar granturi pentru transfer de tehnologie și inovare disponibile în Romania, pentru a lansa produsele sau serviciile lor în piață. Pe măsură ce startup-ul creste și are tracțiune de piață, vă putea obține o investiție tip Series A din partea InnoEnergy.

            Pe baza experienței tale, când ai spune că este momentul potrivit pentru un start-up sau o echipă să vă gândească să se alăture unui pre și accelerator?

            Când au un roadmap foarte clar pentru dezvoltarea startup-ului și a produsului, cu strategie, buget și ambiții solid documentate. Primer “accelerează” clarificarea acestor elemente, dar desigur că startup-urile pot aplica la acceleratoare și fară a lua parte la pre-accelerare

            Ecosistemul antreprenorial românesc nu se află într-un stadiu înțelept de dezvoltare, dar cu siguranță putem discuta despre un ritm rapid de progres. Așadar, au apărut mai multe surse alternative sau suplimentare de finanțare, precum crowfunding-ul. Care crezi că va deveni mai relevant în anii următori?

            Cred că mecanismul de finanțare care vă căștiga cel mai mult teren în următorii ani vă fi equity investment. Vor apărea tot mai multe vehicule sau fonduri de investiții, și unele dintre ele vor aduna într-adevăr bani prin crowdfunding – cred că soluția de a face crowdfunding pentru un fond de investiții și nu direct pentru fiecare startup diluează riscul investitorilor. Uitandu-mă la ceea ce are în plan Comisia Europeana și Fondul European de Investiții, dar și la dinamica din alte tari din Europa Centrala și de Est, mă aștept că în următorii 5 ani să avem în piață locală cel puțin 200 de milioane investiți din fonduri de investiții locale sau regionale.

            Asociația Măgurele Science Park ia parte la cea de a III-a ediție a Conferinței Naționale a Comunității „Educație pentru Științe”, 6-8 decembrie 2019

              Asociația Măgurele Science Park va participa în perioada 6-8 decembrie 2019 la cea de a III-a ediție a Conferinței Naționale a Comunității „Educație pentru Științe”. În cadrul conferinței, asociația își va prezenta strategia, proiectele și planurile de viitor și va prezenta activitatea SmartLab Măgurele în cadrul unui stand cu echipamentele laboratorului digital inteligent.

              De asemenea, colegii noștri de la Ilfov Business Hub vor susține în cadrul evenimentului un atelier de antreprenoriat pentru studenți.

              Conferința susține schimbul de idei și bune practici în domeniul educației pentru științe, promovând inițiativele de creare și stimulare a comunităților de învățare, a comunităților de bune practici și a ecosistemelor de orientare și dezvoltare profesională pentru elevi și studenți.

              Pentru mai multe detalii accesați https://cnces.educatiepentrustiinta.ro/ro/

              Invitație la workshop: “Bridges between Science & Business, 12 Dec 2019, sediul ELI-NP, Măgurele


                Vă invităm la evenimentul nostru „Conectăm știința cu afacerile”/ “Bridges between Science & Business”, care va avea loc în data de 12 decembrie 2019, începând cu ora 9:00 la ELI-NP, Str. Reactorului nr. 30, Măgurele, Județ ILFOV, Sala de conferințe.
                Evenimentul se dorește a fi o platformă de dezbatere, networking și cooperare între mediul de cercetare și mediul privat și are în vedere îmbunătățirea relației cu sectorul privat prin reducerea barierelor identificate în cooperarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri.
                Se vor reuni participanți din:
                – Universități și instituții de cercetare
                – Reprezentanți ai firmelor (C-level)  
                – Autorități publice
                – Asociații profesionale și organizații care sprijină mediul de afaceri
                – Mass-media  

                Acesta este un eveniment bazat pe invitație care va oferi acces la o serie de subiecte pentru dezbatere:
                – Catalizatorii inovației în regiune
                – Piloni cheie pentru încurajarea creșterii economice și a progresului
                – Cele mai bune practici, discuții cu reprezentanții sectorului privat care colaborează cu institutele de cercetare și universități
                Evenimentul se va încheia cu o sesiune de “networking”.

                Am avut un număr limitat de locuri disponibile, de aceea inregistrarea a fost inchisa, astazi, 10.12.2019.
                 
                Nu ratați acest eveniment dedicat inovației!
                Vă rugăm să găsiți mai jos agenda evenimentului:
                 
                Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați pe e-mail: 
                events@magurelesciencepark.ro
                ana@magurelesciencepark.ro
                sau la telefon: 
                +4 021 212 56 95, int.607, Ana Maria Onu, Manager Inovare

                Collaboration opportunity – survey on your company interest in the „Magurele Science Park” project

                  Magurele Science Park (MSP) will be one of the first science and technology parks in Romania with “critical dimensions”, both at national level and in South-East Europe. By providing a location where companies and researchers operate very close to one another, science parks create an environment that fosters collaboration and innovation and promotes technology transfer and commercialisation. Strategically positioned between various economic centres in western and eastern Europe and the Balkans, MSP can be transformed into a large technological hub where knowledge-intensive activities will be fuelled and transformed into innovative market ideas.

                  The MSP bases have already been established:

                  1. An initial feasibility study – carried out in 2017

                  2. The necessary land (5.5 ha in phase 1 and 10.5 ha in phase 2) is provided by the Ilfov County Council

                  3. The main construction plan was realised – the auction for the PT is in the contracting phase and the construction auction will follow in 2020;

                  4. The European Investment Bank (EIB) has prepared the Business Plan and Terms of Reference for other future consultancy services.

                  MSP will include a technological transfer centre, an innovation centre, an incubator, joint laboratories to prove the feasibility of the concept, a building for management activities, activity spaces for SMEs and large technological companies, and various other spaces and buildings for services, recreation and technical assistance.

                  With your support, by using a survey, we want to validate the availability and potential of innovative companies in the region to establish their presence in MSP.

                  If you would like to be part of the new ecosystem to be created, either being located in the MSP location or to partner with those established in the new location, please continue with this survey:

                  Magurele Science Park

                  It will take you 10 -15 minutes to complete the questionnaire http://bit.do/http-msp-survey


                  FILL OUT FORM

                  Asociere în participație pentru MAGURELE SCIENCE PARK

                  A fost semnat contractul de asociere în participație pentru Magurele Science Park, parcul științific ce va fi ridicat pe platforma de cercetare de la Măgurele, care se dorește a deveni un vector de dezvoltare regională, cu impact la nivel național în domeniul competitivității economice.

                  Semnatarii contractului de asociere în participație sunt Consiliul Județean Ilfov, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – IFIN-HH și Primăria Orașului Măgurele. Evenimentul a avut loc ieri, 19 decembrie 2018, la sediul ELI-NP, de la Măgurele, în prezența tuturor partenerilor din proiect. Consiliul Județean a fost reprezentat de conducerea instituției, dar și de consilierii județeni din Ilfov, au participat reprezentanții IFIN-HH, ai Primăriei Orașului Măgurele, dar și conducerile institutelor de cercetare și ale universităților, care au semnat deja protocoale de colaborare cu Asociația Magurele Science Park.

                  Marian Petrache, președinte Consiliul Județean Ilfov: “Înțelegem cu toții că este un angajament pe termen lung, care implică muncă susținută, de echipă. Dar sunt convins că ne dorim să îl ducem la îndeplinire și asta mă face să privesc cu încredere către viitor. Să sperăm că ne vom ridica la înălțimea cercetătorilor de la Măgurele.”

                  Academician Nicolae Zamfir, director IFIN-HH: “Eu sunt sigur că vom realiza acest parc științific, care va intra în istoria dezvoltării științifice din România. Mulțumesc Consiliului Local Măgurele și Consiliului Județean Ilfov pentru sprijinul necondiționat acordat proiectului ELI-NP, în ultimii ani. Faptul că suntem la timp cu implementarea proiectului vi se datorează și dumneavoastră. Sunt sigur că vom lucra împreună în condiții excelente și mai departe.”

                  Narcis Constantin, primarul Orașului Măgurele: „Consider că acest moment este unul istoric, atât pentru comunitatea din Măgurele, pentru orașul Măgurele, cât și pentru județul Ilfov, și, de ce nu, pentru România.”

                  Irinel Scrioșteanu, președinte Asociația Magurele Science Park:  “A fost semnat certificatul de naștere a parcului științific de la Măgurele. ”

                  Misiunea Magurele Science Park este să dezvolte economia inovativă, prin sprijinirea comercializării rezultatelor de cercetare, dezvoltare și ale sistemelor de spin-off din cadrul universităților și institutelor de cercetare și participarea la crearea culturii relevante în acest domeniu, precum și valorificarea prezenței proiectului ELI-NP în aria adiacentă Magurele Science Park.

                   

                   

                   

                  Start-ups and technology transfer in innovation eco-systems in South-East Europe and the Alpine Region

                    Conferința ”Start-ups and technology transfer in innovation eco-systems in South-East Europe and the Alpine Region”, organizată de Joint Research Center (Comisia Europeană) și Parcul Științific de la Liubliana, a avut loc în zilele de 15 și 16 noiembrie 2018 la Liubliana (Slovenia), în cadrul parcului științific de la Liubliana. Au participat experți implicați în procese de susținere a inovării, transferului tehnologic, cercetători, organizații/instituții implicate în crearea, managementul și promovarea ecosistemelor de inovare, agenții regionale și naționale care gestionează fonduri de investiții în inovare, știință, parcuri științifice și incubatoare de afaceri, experți în domeniul transferului tehnologic, start-up-uri și IMM-uri, intermediari din domeniul financiar, reprezentanți ai BEI, BERD, OECD, fonduri de investiții, fonduri de capital de risc pentru companii din Bulgaria, Italia, Austria, Slovenia, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Albania, Kosovo, Germania, Spania, România.

                    În cadrul reuniunii au fost discutate elementele cheie în dezvoltarea de eco-sisteme de inovare de succes: crearea unui portofoliu de proiecte, atragerea de parteneri din mediul de afaceri, furnizarea de servicii suport pentru dezvoltarea de afaceri, implicarea instituțiilor guvernamentale.

                    Joint Research Center (JRC) a invitat reprezentantul Asociației Magurele Science Park să prezinte parcul științific de la Măgurele, în cadrul sesiunii ”Start-ups ecosystems as a value adding tool for regional and national economies”.

                    Daniela Mocanu, directorul executiv al Asociației Măgurele Science Park, a vorbit despre Magurele Science Park ca vector de dezvoltare regională, cu impact la nivel național în domeniul competitivității economice, despre Regiunea București-Ilfov, județul Ilfov, orașul Măgurele, despre platforma de cercetare de la Măgurele și potențialul economic al acestora, dar și despre stadiul în care se află cel mai puternic laser din lume – ELI-NP.

                    În cadrul acestei sesiuni moderată de către un reprezentant al JRC, alături de reprezentantul MSP au mai participat în calitate de speakeri, reprezentanți ai OECD, BERD, Comisia Europeană (DG Piața Internă).