Back

”Mi-aș dori că Măgurele să devină un cluster de consultanță tehnică în România, care să ajute prin know-how dezvoltarea parcurilor industriale din toate regiunile țării.”

Luna acesta, echipa asociației Magurele Science Park a vorbit cu Vlad Măcelaru, unul din fondatorii ClarK – ochelarii inteligenți cu realitate augmentată.

Vlad Măcelaru

1. Povestește-mi, te rog, despre produsul dezvoltat de tine.

Echipa ClarK s-a format în decursul ultimilor 3 ani prin intermediul unor hackathons (competiții de prototipare) precum Startup Weekend sau NASA Space Apps Challenge. Echipa fondatoare a trecut împreună prin mai multe astfel de competiții de antreprenoriat și inovare înainte să dezvolte ochelarii ClarK. În momentul fondării, echipa număra 4 membri (Ionuț Moldovanu, Costin Costea, Alexandru Șolot și Vlad Măcelaru), ajungând acum la 9 persoane care lucrează la dezvoltarea unei perechi de ochelari inteligenți cu realitate augmentată.

Practic, vorbim de un headset cu senzori ce permite vizualizarea și interacționarea cu date proiectate în câmpul vizual, provenite de la un server sau de la senzori locali. Ochelarii sunt destinați mediului industrial, de la construcții la industria aerospațială.

2. De unde a pornit ideea?

Ideea a pornit în 2018 când ne-am hotărât să participăm la un program de incubare, Innovation Labs. Căutând potențiale idei de produs, am combinat două idei la prima vedere nebunești: văzutul prin pereți și realitatea augmentată în industrie. În anii ce au urmat, conceptul a fost dezvoltat până la stadiul în care se află acum. Am trecut prin aproximativ 10 prototipuri pe care le-am testat, demontat și modificat în funcție de scenariile de utilizare.

Echipa ClarK, la Innovation Labs

Există în prezent astfel de headsets dezvoltate de Microsoft, Google sau Epson, destinate de asemenea mediului industrial. Nivelul de complexitate diferă de la un producător la altul, la fel și tipul de operațiuni ce pot fi făcute pe ochelari. Prețurile sunt încă destul de prohibitive în acest sector dar urmărim companii precum Apple ce anunță ochelari cu realitate augmentată pentru consumatori.

Ochelarii ClarK

3. Cum dezvolţi un produs de acest tip în România?Te rog să punctezi sursele de finanțare.

Abordarea noastră de la început a fost concentrată pe produs, nu pe piață sau use case-uri. Fiind o piață incipientă, e important să conceptualizăm bine potențialul de business dar și să educăm industria în a adopta realitatea augmentată.

Am învățat că dezvoltarea unor produse hardware inovatoare este mult mai dificilă față de software, fiind un dezechilibru între oferta de electroniști/ingineri și programatori, implicit mult mai puține cunoștințe în piața și dezvoltare mai înceată. Suntem nevoiți de asemenea să comandăm și să fabricăm componente în străinătate, ceea ce crește costurile de producție.

Ca oportunități de finanțare în România putem vorbi despre cele “clasice”, anume  fonduri de investiții (venture capital), investitori privați (angel investors), fonduri europene sau granturi. Pe lângă acestea, o sursă de finanțare la nivel mic sunt competițiile. Am obținut astfel fonduri și resurse să dezvoltăm și să finanțăm operațiunile în ultimii doi ani. Acum va fi momentul pentru un level up, atât din punct de vedere al maturității companiei dar și o schimbare cerută de contextul pandemiei.

4. Te-ai vedea colaborând cu un centru de cercetare pentru dezvoltarea unui produs?

Cu siguranță. Un centru de cercetare reprezintă un ecosistem propice atât startup-urilor cât și firmelor mari, datorită proceselor și know-how-ului pe care un astfel de spațiu le aduce. Parteneriatul cu un centru de cercetare reprezintă un pas esențial în dezvoltarea produselor inovatoare, cu complexitate tehnică ridicată.

5. Din punctul tau de vedere, care ar fi barierele in dezvoltarea de parteneriate si proiecte dintre mediul de cercetare si cel de business?

Din nefericire, în România principalele bariere rămân finanțarea insuficientă și inerția ridicată a mediului de cercetare. Acest lucru s-a petrecut în mare măsură din cauza lipsei unor modalități prin care mediul de cercetare să colaboreze cu cel de afaceri. Sper totuși ca dezvoltarea de hub-uri sau parcuri științifice, cum este și Măgurele Science Park, să faciliteze formarea unor rețele funcționale de incubare și inovare, precum și să crească gradul de internaționalizare a cercetării românești.

6. Cum ai vrea să arate Magurele/Regiunea Bucuresti-Ilfov, din viziunea ta, ca om de afaceri?

În viziunea mea, aș vrea că Măgurele și Regiunea București-Ilfov să devină un mediu dinamic care să aducă împreună profesioniști și entuziaști din domenii variate: de la cercetători și oameni din mediul academic, la oameni de afaceri, ingineri, specialiști în producție și dezvoltare de produs, și nu în ultimul rând la investitori. Și nu mă refer doar la români, putem vorbi despre un centru specializat într-un anumit domeniu ce atrage profesioniști din afara granițelor. Practic, mi-aș dori că Măgurele să devină un centru interdisciplinar care să permită un proces complet de dezvoltare de produs, pornind cu cercetarea teoretică și terminând cu fabricarea și distribuția.

Nu în ultimul rând, mi-aș dori că Măgurele să devină un cluster de consultanță tehnică în România, care să ajute prin know-how dezvoltarea parcurilor industriale din toate regiunile țării.

Postează un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 1 =