Profil de cercetător: “Măgurele reprezintă vârful de lance al cercetării românești. Mentoratul este esențial în meseria noastră”

Asociația Măgurele Science Park (MSP) continuă procesul de promovare a expertizei de cercetare din rândul membrilor comunității MSP, având ca țintă deschiderea unor oportunități pentru colaborări viitoare pentru comunitate.

O avem alături de noi pe Gabriela Geanina Vasile, cercetător științific grad 1 în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND.

 Măgurele Science Park: Câteva cuvinte  despre cum a început cariera dumneavoastră în mediul de cercetare.

Am început activitatea de cercetare în anul 1994 în institutul INCD-ECOIND, care în acei ani se numea ICPEAR (Institutul de Cercetare-Proiectare pentru Epurarea Apelor Industriale), având o calificare diferită de cea a colegilor mei și anume inginer chimist cu specializare în chimia petrolului și petrochimie. Privind în urmă, realizez că am avut o șansă extraordinară ca tânără absolventă, dornică să învăț și să mă perfecționez, de a lucra sub îndrumarea a două cercetătoare cu mare experiență (CS 1 dr. chim. Margareta Nicolau și CS 1 ing. Marinela Petrescu), foarte exigențe și riguroase, care și-au pus amprenta asupra formării mele ca tânăr cercetător, fapt pentru care le sunt profund recunoscătoare.

Măgurele Science Park: O realizare și un esec din viața dumneavoastră profesională

Din punctul meu de vedere, un eșec este un lucru asupra căruia nu te-ai aplecat suficient, un lucru neterminat care te trage în urmă că un balast. Un eșec poate fi și o oportunitate nefructificată.

Pot menționa o nereușită, o propunere de proiect elaborată într-o competiție de proiecte de tip PN II, propunere care nu a fost finanțată, dar care a fost un instrument util de învățare și  de perfecționare. Important este cum privim fiecare încercare, test pe care îl avem în activitatea profesională. Atât reușitele cât și nereușitele sunt cele care ne formează caracterul, ne modelează personalitatea. Reușite sunt multe, n-aș putea menționa acum una, dar repet, de noi depinde să transformăm o nereușită într-o realizare, să învățăm din toate.

Măgurele Science Park: Numiți câteva dintre proiectele care vă caracterizează cel mai bine

Am câteva proiecte de suflet, unul dintre acestea fiind cel care a stat la baza fundamentării tezei de doctorat și care a reprezentat o direcție de cercetare nouă în institut și anume dezvoltarea unor metode analitice pentru evaluarea fracțiilor biodisponibile ale metalelor toxice din matrici solide de mediu. Acest proiect s-a finalizat cu elaborarea tezei de doctorat, teza pe care am susținut-o în 2009 la Universitatea București, Facultatea de Chimie, Catedra de Chimie Analitică. Cercetările întreprinse în cadrul proiectului mai sus-menționat au constituit o bază de la care s-au dezvoltat și alte proiecte în activitatea de cercetare a institutului, proiecte care au vizat evaluarea poluării cu metale în zone puternic contaminate de activități antropice, cum ar fi spre exemplu, activitatea minieră.

Măgurele Science Park: Ce proiect v-a obligat să fiți creativ și inovator?

Cred că fiecare proiect necesită creativitate, dar pot menționa un proiect care mi-a testat abilitatea de a rezolva problemele întâmpinate, de a găsi soluții pentru a finaliza cu succes ceea ce mi-am propus. Acest proiect a fost finanțat în cadrul Programului Național Nucleu în perioada 2016-2017 si a avut că obiectiv dezvoltarea unui depozit instituțional care să cuprindă rezultatele cercetărilor specialiștilordin INCD-ECOIND. Acest proiect m-a solicitat să studiez, să colaborez cu o echipa IT, să trec dincolo de cadrul obișnuit al unui chimist analist, să structurez un depozit, să îndrum o echipa de cercetători astfel încât rezultatul final să fie cel așteptat.

Astfel, s-a creat primul depozit instituțional pe tematici de mediu din România în regim Open Access, depozit intitulat ECOLIB ( http://dspace.incdecoind.ro/ ), care la acest moment reprezintă o emblemă a institutului, fiind indexat în principalele baze internaționale de depozite și anume: ROAR (Registry of Open Acces Repository) și OpenDOAR (Directory of Open Access Repository).

Depozitul conține peste 1430 de documente cu acces liber sau restricționat, reprezentând articole, capitole de carte, lucrări prezentate la conferințe, rezumate ale tezelor de doctorat, brevete, rezumate ale proiectelor, colecția de articole publicate la Simpozionul Internațional “Mediul și Industria”, articole din Romanian Journal of Ecology & Environmental Chemistry.

În prezent, depozitul a fost actualizat la forma software DSpace CRIS, care are că facilitate crearea unor pagini ale cercetătorilor, permițând conexiunea cu platformele bibliometrice ORCID, Scopus și PUBLONS (Web of Science), actualizarea publicațiilor indexate și a citarilor. Prin atribuirea unui cod unic, fiecare cercetător își găsește la pagina sa publicațiile la care este autor.

Acest depozit, în forma actuală, permite crearea unor pagini ale proiectelor, astfel încât se pot asocia rezultatele cercetărilor, precum și date legate de coordonare și finanțare.

În perioada următoare se vor face demersurile pentru integrarea depozitului în structura OpenAIRE, o etapă pregătitoare pentru includerea în Open Science Cloud la categoria Open Science Tool and Open Repositories.

Măgurele Science Park: Cum considerați că ar trebui să arate Măgurele/Regiunea București-Ilfov, din viziunea dumneavoastră, ca cercetător?

Măgurele, prin institutele de cercetare afiliate, reprezintă vârful de lance al cercetării românești. Domeniile fizică și chimie sunt cele care contribuie cel mai mult la producția știiințifică a României. Măgurele trebuie să fie o pepinieră de formare a tinerei generații de cercetători, un mediu în care cercetătorii cu experiență îndrumă, ghidează, modelează cercetătorii aflați la începutul carierei. Activitatea de mentorat este esențială în meseria noastră. Trebuie să ne asigurăm că în urma noastră vin generații cel puțin la fel de bune cu cea pe care o reprezentăm noi. Așa cum noi am fost îndrumați la început, este rândul nostru să ne aducem acum contribuția.

Măgurele Science Park: Care sunt barierele identificate în colaborarea dintre cercetători și reprezentanții mediului de afaceri?

Cred că cea mai importantă barieră este cea a comunicării. Proiectele dezvoltate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Programul Operațional Competitivitate, proiecte derulate în perioada 2016-2021, au contribuit și contribuie la o mai bună colaborare între mediul privat și cel al cercetării românești. Astfel, prin proiectele de tip D s-au realizat activități de transfer tehnologic, cercetătorii punându-și expertiza în slujba rezolvării unor probleme concrete cu care mediul privat se confruntă, astfel colaborarea este fructuoasă pentru ambele părți implicate. Institutul nostru, prin proiectul Promovarea, identificarea și realizarea de parteneriate pentru transfer de cunoștințe în domeniul ecologiei industriale, a finalizat 3 proiecte de cercetare de tip D, având în derulare alte 5 astfel de proiecte.

Ceea ce vreau să subliniez este că acest tip de proiecte aduc beneficii atât cercetătorilor cât și mediului de afaceri, permit colaborarea și utilizarea resurselor naționale în mod eficient.

Măgurele Science Park:  Dacă ați avea posibilitatea financiară să finanțați 2 proiecte strategice pentru  România – transfer tehnologic în anul 2020, ce propuneri ați avea?

Dacă ar fi în puterea mea să finanțez un proiect pentru România la acest moment, aș alege un proiect de infrastructură pentru dezvoltarea unui sistem Open Access în vederea integrării în Open Science Cloud. România este în urmă în raport cu alte țări europene, suntem încă la etapă de teorie, este necesar un efort național pentru structurarea unui sistem care să coaguleze cercetarea românească și să permită universităților, respectiv institutelor care nu au sursele financiare necesare, să-și depoziteze rezultatele cercetării într-un sistem compatibil cu cerințele Open Access. La acest moment sunt câteva inițiative, dar mult prea puține față de ceea ce are de oferit România.

Ceea ce s-a realizat în ultimii ani prin intermediul Asociației Anelis, asociație care a adus împreună reprezentanții cercetării românești în efortul comun de a avea acces la resursele de documentare internaționale, ne oferă încrederea că acest proiect ar putea avea șanse de reușită.

Însă în plus față de o finanțare de infrastructură, este necesară colaborarea unor echipe de specialitate IT, cu grupe de cercetători ai fiecărei entități, astfel încât să se structureze domeniile de cercetare de tip comunitate, colecțiile de publicații, de date, de proiecte. Este deocamdată doar un vis, dar cu o echipă dăruită și cu instrumentele necesare, acest vis poate deveni realitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *